Prima persoană ivită în fața ochilor mei pe această lume a fost tatăl meu. Dintotdeauna mi-am închipuit memoria omului ca banda unei pelicule pe care se înregistrează, ca într-un film, toate imaginile vieții, din leagăn până la mormânt. Ca o cameră de luat vederi, ochiul înregistrează automat tot ceea ce apare în câmpul obiectivului său. Memoria nu păstrează decât imaginile și scenele interesante...
Adeseori Pavel propune o interpretare etică a relației paradoxale dintre neputință și putere și care vrea ca cea dintâi să fie dacă nu cauza celei de-a doua măcar prilejul irupției ei. Slăbiciunea omului care se manifestă în greșeală și care dobândește în aceasta o conștiință acută și dureroasă, atestă faptul că, nefiind nimic prin el însuși decât acest om păcătos, el nu-și poate avea mântuirea...
N-am știut că Bartolomeu Anania, fostul mitropolit al Clujului, a lăsat posterității un fel de decalog teologic. L-am descoperit într-un eseu scris de Vasile Dâncu (publicat în cartea O Românie interioară) și, sincer, m-a captivat. Cred că merită să reflectăm la următoarele „porunci” sau mai degrabă enunțuri edificatoare. Ele vine de la unul dintre cele mai strălucite fețe bisericești ale...
Cel mai mare pericol pentru Ortodoxie, dar şi pentru întreaga lume creştină, nu este ateismul, puterea seculară sau în general diverşii ei duşmani. Nimeni în decursul istoriei nu a fost capabil să facă să dispară adevărul. Cel mai mare pericol vine din auto-marginalizarea sa. Iar aceasta se întâmplă de fiecare dată când o mişcare, o forţă spirituală refuză să se confrunte şi să intre în dialog cu...
Petre Țuțea nu poate fi ignorat. Pe măsură ce anii se scurg, multe din spusele înțeleptului devin tot mai atractive. Iată-l aici cum – în doar 5 minute – reușește să ne propună teme dintre cele mai ilustre. Avem antropologie, teologie și filozofie, dar, de fapt, avem o interpretare a umanității în incidența supremă a revelației. Produsul finit al acesteia din urmă este adevărul, iar...
Cum am putea oare, invocându-L pe Tatăl la Masa Domnului și la celebrarea Cinei Domnului, să nu ne vestim voința noastră inalienabilă de a-i ajuta pe toți oamenii, pe frații noștri, să capete pâinea cea de toate zilele?
(Kolvenbach)
La 11 noiembrie 1821 se năștea Feodor Dostoievski, unul dintre cei mai mari romancieri ai tuturor timpurilor. Personajele lui trăiesc – în majoritate – stări extreme, situații limită de viață. De aici frenezia pe care au cunoscut-o romanele lui în timp ce erau aduse la viață. A influențat în mod decisiv modernismul literar, existențialismul și diverse școli de psihologie, teologie și...
Există momente, după cum ne spun psihologii, când patima pentru păcate, sau pentru ceea ce oamenii numesc păcat, stăpânește în asemenea măsură sufletul cuiva încât fiece fibră a trupului și fiecare celulă a creierului pare copleșită de porniri irezistibile. În asemenea clipe bărbații și femeile nu mai sunt stăpâni pe voința lor. Se îndreaptă către cumplitul sfârșit așa cum s-ar îndrepta o...
Era pe vremea când științele își dădeau mâna cu mai multă candoare decât azi. Era un 9 martie 1564, când David Fabricius vedea lumina zilei. Se întâmpla în localitatea Esens, Saxonia Inferioară (Germania de azi). Trei titulaturi însoțesc numele lui Fabricius: teolog, cartograf și astronom. Paradoxal, toate aceste domenii încă aveau nevoie de maturare. Teologia secolului XVI năștea abia metoda...
Faptul de a vorbi sau a grăi despre Dumnezeu și a cerceta cele ale Lui și a face exprimabile cele inexprimabile și a arăta ca înțelese pentru toți cele neînțelese n-ar putea fi decât indiciul unui suflet îndrăzneț și cutezător. Și acest lucru îl pătimesc nu numai câți îndrăznesc să grăiască ceva de la ei înșiși despre Dumnezeu, ci și câți rostesc pe de rost și cercetează cu curiozitate cele...