Eticheta

întrebări celebre

Întrebarea săptămânii (21)

Cum putem spera să fim fericiți? Trebuie să profităm de viață și de fiecare clipă, alergând după plăceri? Trebuie să urmărim cu orice preț reușita, să ne îmbătăm cu cele mai nebunești pasiuni? Cum să ne „realizăm”, cum să atingem mulțumirea de sine? Există mijloace infailibile de a fi fericit? Căutarea fericirii ne condamnă, oare, la a ezita neîncetat între pesimism și optimism, speranțe de...

Întrebarea săptămânii (20)

Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi
Vârtejul meu de-avânt și dulcea sete de-a juca,
Când din pământ sorb numai fiere?…
Când văd mormintele șirag încoronate
Cu iederă ca niște frunți de-nvingători cu lauri
De ce-mi hrănesc scânteia mea de râs, de nu se stinge?
Și când cutreier blestematele ogoare, ce minune
Mă-mbată de visez că eu pășesc pe bolta unui cer?
(Lucian Blaga)

Întrebarea săptămânii (17)

Ce-ar fi să vedem și în politica românească oameni care trec prin vremuri grele fără să crâcnească, fără să caute platouri ferite, fără să se lepede de luntrea în care au pozat când vremurile erau line și funcțiile înalte? Ce-ar fi să vedem oameni care rămân loiali? Ce-ar fi să vedem oameni care nu se preschimbă la prima încercare și știu să tacă, lăsând faptele să vorbească în locul lor? Ce-ar...

Întrebarea săptămânii (16)

În miezul oricărui raționament, al oricărei percepții ori explicații nu e oare o taină? Unde găsim acea înțelegere de sine capabilă să descifreze minunea propriei noastre gândiri, să explice talentl nostru de a goli concretul cu farmecele abstracțiunilor? Ce formulă poate să explice și să rezolve enigma faptului de a gândi?
(Abraham Heschel)

Întrebarea săptămânii (10)

Ce ar putea însemna astăzi chemarea la ucenicie, pentru muncitor, omul de afaceri, țăran sau soldat? Nu cumva aici se creează un conflict în existența omului care trăiește în lume și este creștin? Nu devine creștinismul, înțeles ca urmare a lui Isus, posibil doar pentru un număr mic de oameni? Nu înseamnă aceasta o respingere a marii mase de oameni, o disprețuire a celor slabi și săraci? Nu se...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.