Dacă e adevărat că teologia este o operă infinită a înțelegerii credinței cu ajutorul instrumentelor culturii și, la fel de bine, a transfigurării posibile a culturii în lumina credinței, ne este permis oare să sperăm pe termen scurt, mediu sau lung la o întâlnire tot mai fructuoasă între cultura contemporană și Biserică? Ce anume trebuie să facem pentru a pregăti această întâlnire, ba chiar ca...
Teologia nu s-a dezvoltat niciodată în spații pe care le-am putea califica drept pașnice. Dimpotrivă, marile perioade cu care se mândrește, de exemplu epoca de aur a patristicii (secolele IV-V) sau apogeul scolasticii (secolul XIII), sunt perioade de transformare și de criză. La fel e și astăzi, deși lumea pare foarte săracă în ce privește problema sensului. Printre caracteristicile civilizației...
Potrivit lui Ghislain Lafont, creștinismul occidental a traversat cel puțin trei praguri din punct de vedere conceptual. Aceste puncte de cotitură, numite și „praguri ale modernității”, sunt descrise în lucrarea O istorie teologică a Bisericii (Deisis, Sibiu, 2003). Iată-le: Pragul ANTROPOLOGIC Corespunde sfârșitului Evului Mediu, când omul „se descoperă ca subiect gânditor, activ responsabil: se...
Paul Ricœr obișnuia să-i numească pe Marx, Nietzsche și Freud: maeștrii suspiciunii. Cântărind cu propriile mijloace întrea tradiție din care proveneau, aceștia au ales să se îndoiască. Prin analiză, gânditorul francez ne-a furnizat această expresie devenită de acum clasică. Numai că, așa cum observăm, lucrurile nu s-au oprit aici. Împingând aceeași analiză într-o sferă cronologică, urmașii celor...
Încă de la început creștinismul s-a prezentat în chip esențial drept o cale, sau mai exact drept Calea mântuirii. Această Cale își are originea în mărturia inspirată pe care comunitatea apostolică a dat-o despre Isus din Nazaret Cel mort și înviat, proclamat Fiu al lui Dumnezeu și unic Mijlocitor al oamenilor, negativ prin iertarea păcatelor, pozitiv prin deschiderea unei căi spre unirea cu...