Oamenii care au crezut cu putere în înviere, nu oameni care s-au compromis și au căutat doar o supraviețuire spirituală, au fost cei care s-au opus lui Cezar în primele secole ale erei creștine. O evlavie care vede în moarte momentul când „în sfârșit mergem acasă”, momentul când suntem „chemați la pacea eternă a lui Dumnezeu”, nu intră în conflict cu cei care vor să adapteze lumea pentru a se...
Aceasta este mărturia mai mult sau mai puțin universală a primilor creștini: că ei sunt ceea ce sunt, că ei fac ceea ce fac, că ei povestesc poveștile pe care le povestesc, nu datorită unei experiențe sau unei percepții religioase noi, ci datorită a ceva ce s-a întâmplat; ceva ce I s-a întâmplat lui Isus cel răstignit; ceva ce ei au interpretat de îndată ca fiind semnificația faptului că, la urma...
„Simone, fiul lui Iona, mă iubești?” – spune Isus. Există o lume întreagă în această întrebare, o lume a invitației personale și a provocării, a refacerii ființei umane în urma neloialității și a dezastrului, a remodelării epistemilogiei însăși, întrebare legată de modul în care cunoaștem lucrurile, pentru a corespunde noii ontologii, întrebare legată de ce anume compune realitatea...