Secolul al XX-lea s-a deschis în umbra părinților suspiciunii: Sigmund Freud (1856-1939), Friedrich Nietzsche (1844-1900) și Karl Marx (1818-1883). Nietzsche a murit în 1900, înainte ca secolul să își găsească echilibrul, dar a lăsat în urmă „Așa grăit-a Zarathustra” (1883-1892), scrisă aproape ca o scriptură pentru epoca modernă. Ideea sa despre „supraom” avea să fie folosită decenii...
Într-o largă (dar și adevărată) accepțiune, ateismul se referă la negarea propoziției că Dumnezeu există. La o privire mai atentă, încercând să observăm parcursul acestui fenomen de-a lungul veacurilor, suntem nevoiți să admitem o minimă împărțire. Avem, de fapt, două tipuri de ateism: declarat și practic. Cel declarat afirmă că Dumnezeu nu există și este adesea numit „ateism teoretic”; cel...
La 7 februarie 1870 se năștea Alfred Adler, medic și psiholog austriac, fondator al școlii de psihologie individuală. A avut meritul de a fonda a doua școală vieneză de psihoterapie, după cea deschisă de Sigmund Freud (și înainte de logoterapia lui Viktor Frankl). La naștere a avut serioase probleme de sănătate, urmate de un rahitism îngrijorător. A început școala cu întârziere, iar faptul că s-a...
Paul Ricœr obișnuia să-i numească pe Marx, Nietzsche și Freud: maeștrii suspiciunii. Cântărind cu propriile mijloace întrea tradiție din care proveneau, aceștia au ales să se îndoiască. Prin analiză, gânditorul francez ne-a furnizat această expresie devenită de acum clasică. Numai că, așa cum observăm, lucrurile nu s-au oprit aici. Împingând aceeași analiză într-o sferă cronologică, urmașii celor...