Cînd eram mic, nu suportam ticăitul ceasurilor. Și asta nu pentru că sufeream cu nervii sau de insomnie, ci pentru că ceasul îmi amintea de existența timpului. Fiecare tic-tac era pentru mine ca o bătaie în porțile morții. Cînd mă culcam în pat și în întuneric se mai vedea doar conturul albicios al ferestrei, ticăitul ceasului se asemăna cu zgomotul roților unui tren care mă duce spre moarte. Era...
De la început creștinii au avut o zi a lor, și în natura ei specifică se află cheia experierii creștine a timpului. Pentru a o recupera, însă, trebuie să depășim legislația lui Constantin, care, prin instituirea duminicii ca zi obligatorie de odihnă a transformat-o într-un substitut creștin al sabatului iudaic. După care, semnificația unică și paradoxală a Zilei Domnului a fost încetul cu încetul...