În furtuna familiei noastre, bunicul meu era ochiul furtunii. Toate în jurul lui se învolburau haotic, așa cum se întâmplă într-o gospodărie indiană. Iar în centru stătea Thatha, un monument de neclintită stăpânire de sine. Thatha se trezea în fiecare dimineață la ora cinci și-și pregătea o cană cu apă fierbinte. Apoi se așeza într-un vechi balansoar. Eu mă cocoțam pe un scaun lângă el și citeam...