Eticheta

filozofie creștină

f

„Credința își convertește întotdeauna epoca”

Asia și lumea antică aveau aerul că sunt prea bătrâne ca să moară. Creștinătatea a avut un destin complet opus. Ea a trecut printr-o serie de revoluții, iar creștinismul a murit în fiecare. De multe ori a murit și s-a ridicat din morți fiindcă avea un Dumnezeu care cunoștea drumul afară din mormânt. Însă primul fapt extraordinar care marchează această istorie este următorul: Europa a fost...

Un alt mod de-a vorbi despre convertire

Adeseori Pavel propune o interpretare etică a relației paradoxale dintre neputință și putere și care vrea ca cea dintâi să fie dacă nu cauza celei de-a doua măcar prilejul irupției ei. Slăbiciunea omului care se manifestă în greșeală și care dobândește în aceasta o conștiință acută și dureroasă, atestă faptul că, nefiind nimic prin el însuși decât acest om păcătos, el nu-și poate avea mântuirea...

Exercițiu de neuitare: Jonathan Edwards

La 5 octombrie 1703 s-a născut predicatorul, filozoful și teologul american Jonathan Edwards. Considerat precursorul unei pleiade întregi de filozofi – precum Charles S. Peirce (1839-1914), William James (1842-1910), Josiah Royce (1855-1916), John Dewey (1859-1952) sau George Santayana (1863-1952) – Edwards s-a născut într-o familie cu 11 copii, ca fiu al rev. Timothy Edwards (1669...

Întrebarea săptămânii (14)

Va trebui oare să credem că, dacă Hristos ar fi avut ocazia să urmeze cursurile unui institut de biologie californian, ar fi ajuns să-Și modifice apreciabil concepția despre viață, concepție potrivit căreia, de exemplu, „cine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar cel care și-o va pierde pentru Mine o va scăpa” (Luca 9.24)? Vom spune atunci, pentru a evita orice polemică sau pentru a...

Apărarea credinței în secolul II

Apologeții dornici să proclame și să apere creștinismul bisericilor s-au bazat în toate privințele pe Vechiul Testament, au subliniat universalismul revelației creștine și au rămas fideli eshatologiei tradiționale. Ei au respins gnosticismul și au văzut în forța morală pe care credința i-o dăruiește celui necultivat principala dovadă a autenticității acestei credințe. Dar dornici să prezinte...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.