Dar dacă această împărăție blajină, acest cerc deschis, aceste dealuri și păduri inundate de lumina soarelui, această laudă a culorilor, a frumuseții și a luminii, nu sunt altceva decât revelarea a ceea ce este dincolo de moarte: o fereastră spre eternitate?
(Alexander Schmemann)
Nu țintiți spre succes, căci cu cât mai mult îl doriți și cu cât faceți din el un scop, cu atât mai mult îl veți rata. Căci succesul, asemenea fericirii, nu poate fi urmărit; el trebuie să urmeze, și chiar numai așa se și întâmplă, ca un efect secundar neintenționat, din acea dedicare a omului față de o cauză mai mare decât el însuși, sau ca un produs secundar al dăruirii de sine către o altă...
Poate o frunză, când cade din copac iarna, să se simtă înfrântă de frig? Copacul îi spune frunzei: „Acesta e ciclul vieții. Chiar dacă tu crezi că vei muri, de fapt încă mai trăiești în mine. Mulțumită ție sunt viu, pentru că am putut respira. Tot mulțumită ție m-am simțit iubit, pentru că i-am putut da umbră călătorului ostenit. Seva ta e în seva mea, suntem una.” Poate un om care s-a pregătit...
În prezența morții, toți oamenii sunt cuprinși de o anumită inspirație filozofică, fie ea și de mâna a treia. Nimeni nu pare să se gândeasă la moarte – și mai ales la moartea proprie – cu o perfectă naturalețe. În asta constă diferența majoră dintre moarte și naștere, care ridică cu mult mai puține probleme și nelinști, cu toate că, dacă ne gândim bine, ar trebui să ni se pară aproape la fel de...