Aceasta este mărturia mai mult sau mai puțin universală a primilor creștini: că ei sunt ceea ce sunt, că ei fac ceea ce fac, că ei povestesc poveștile pe care le povestesc, nu datorită unei experiențe sau unei percepții religioase noi, ci datorită a ceva ce s-a întâmplat; ceva ce I s-a întâmplat lui Isus cel răstignit; ceva ce ei au interpretat de îndată ca fiind semnificația faptului că, la urma...
