Mereu ne scriem istoria în stradă și cu precădere noaptea. Suntem sentimentali de felul nostru și stoarcem fiecare tragedie în teascul propriei deveniri. Umblăm la legi abia după ce s-a plătit cu sânge, după ce s-au vărsat șiroaie de lacrimi, iar indignarea atinge cote alarmante. Nu reușim să fim proactivi, să acționăm cu băgare de seamă dinainte, să intuim în mod fericit lucrurile. Dimpotrivă...
4 noiembrie 2015
Tragicul la români
04noiembrie