Forța cu care ne șochează un cataclism e teriblă. Răul natural poate aduce cu sine pierderi incomensurabile și răni a căror cicatrici nu se mai șterg niciodată. Și totuși, acest spectacol lugubru este minor în comparație cu ceea ce poate face răul moral. Păcatul nerezolvat dă naștere unor vicii care ne pot robi în mod total. Omul devine astfel o unealtă a nelegiurii, un focar de rău ce-l pângărește pe el însuși, dar și pe cei din jur. De la Cădere încoace, diavolul și-a perfecționat recuzita. Pentru fiecare epocă are strategii anume; pentru fiecare persoană, planuri speciale. Numai acea biruință asupra răului prin bine – după cum spunea apostolul Pavel – poate oferi speranță și consolare.
Lucrarea În căutarea binelui, scrisă de Patrick Nullens, se ocupă tocmai de acest subiect. Publicată anul trecut de editurile Pleroma (București) și Societatea Biblică Română (Oradea), cartea răspunde la întrebări etice fundamentale. Astfel, după cum ni se spune, etica creștină este reflecția metodică asupra valorilor, normelor, virtuților și scopurilor unei vieți creștine în context contemporan; bazată pe Scriptură, făcută din perspectiva tradiției credinței și a experienței practice. Această definiție de lucru îi oferă profesorului Nullens paradigma întregii dezbateri.
Totul începe cu definirea termenilor. Etica are și ea propria semantică. Moravurile, apoi normele nu fac decât să-i pregătească ascensiunea. Are, de asemenea, și motivele ei: cel antropologic, cel existențial și cel cultural. Dar nu numai atât, are și o anume tipologie: etica descriptivă, normativă, specială și metafizică (metaetica). Un noian întreg de noțiuni, toate menite să cuprindă un spectru atât de larg și complex. Ea precede creștinismul. Socrate este văzut ca părintele eticii filozofice, urmând apoi etica lui Isus și a ucenicilor Săi, Evul Mediu cu duplicitatea sa caracteristică și, în fine, premodernitatea care a propus Biserica drept autoritate ultimă. Perioada contemporană, cu tumultul ei simțitor, nu face decât să extindă domeniul de cercetare.
Adevărate pietre de temelie pentru o etică creștină – cum spune subtitlul – avem aici, de fapt, un veritabil manual. Pe rând, ni se descriu toate felurile de etică: a consecințelor, utilitaristă, principială, caracterială și a valorilor. Apoi, ni se descrie forța pe care etica o are asupra concepției noastre despre lume și viață. Pe această cale alegem fie antropocentrismul (omul în centru), fie naturacentrismul (natura în centru), fie teocentrismul (Dumnezeu în centru). Fiecare dintre semenii noștri se situează – conștient sau nu – pe una dintre aceste poziții. Nullens pledează, evident, pentru a treia, susținând caracterul normativ al Sfintei Scripturi. Pentru a nu ne bizui pe sentimentele, tradițiile și percepțiile noastre, Dumnezeu ne-a oferit adevărul Său în formă scrisă. În felul acesta, etica devine ceva solid, transcendent și imuabil. În scurgerea anilor, în succesiunea generațiilor, principiile Sale rămân mereu aceleași, aplicabile oricărui context.
Lucrarea ne oferă, în primul rând, o viziune realistă asupra eticii. Autorul nu livrează idei născute într-un turn de fildeș, ba dimpotrivă. El aruncă în discuție doar acele concepte care lucrează, care au trecut prin focul timpului și al experienței. Dacă alte științe teologice își permit luxul unei teoretizări exclusive, etica sub nici o formă. Față în față cu hedonismul societății în care trăim, privind la utilitarismul moral ce ni se oferă drept soluție, creștinii trebuie să fie mai biblici și mai aplicați ca niciodată. În al doilea rând, avem aici o viziune istorică asupra demersului etic. Nu doar creștinismul este luat în calcul, ci și iudaismul și, prin filozofia greacă, spațiul politeist. Nu poți înțelege superioritatea eticii biblice fără a o lua prin comparație cu celelalte sisteme. Istoricitatea fenomenului îi subliniază importanța și îl ancorează în realitățile fiecărei epoci. În al treilea rând, observăm o viziune conceptuală. Teoriile cele mai diverse ne sunt prezentate într-o manieră echilibrată. Autorul nu e victima unui partizanism gratuit. Expunerea dă șansă fiecărei concepții, chiar dacă mai apoi este trecută prin filtrul Scripturii. Prezentarea este cordială și pe înțeles, deși extrem de avizată și profundă. În al patrulea rând, sesizăm o viziune actuală a eticii. Noile provocări sunt analizate cu profesionalism. Divergența opiniilor de azi este rezolvată prin apelul la revelație. Dumnezeu ne-a spus în Scriptură cum să trăim, iar omul căzut trebuie să țină seama. Este singura lui șansă.
La dezorientarea generală în care ne aflăm, la răspântiile unor drumuri care ne ademenesc dar nu ne garantează nimic, această carte poate fi o bună călăuză. Nu e scrisă de un etician grăbit și superficial, ci de unul care a pus în ea știință și inimă. Lectura ei te face mai bun, mai avizat. Studenții la teologie n-au voie s-o ocolească, predicatorii de asemenea. Îți oferă o așezare stabilă în temă, dar și pârghii de cercetare pentru viitor. Salutăm inițiativa publicării ei în românește, cu dorința ca mulți să-i pătrundă adevărurile.