Prietenilor mei…

P

Sper să fiu clar. E vorba de cele două feluri de prieteni din viața mea. Dacă stau bine să mă gândesc, sunt mai mult de două – dar nu mă complic. Să clarificăm. Am prieteni mulți, atât de mulți cât îmi permite feisbucul. Nu am nici un merit pentru asta și nici nu sunt prea încântat. E un fapt pe care mi-l asum. Dintre aceștia (și nu numai), am un număr mult mai mic ce m-au cunoscut personal sau au beneficiat în mod direct de slujirea mea. Iată cele două categorii. Față de toți am același respect. Doar că, a doua categorie îmi este – invariabil – mult mai aproape de inimă.

De ce spun toate astea? E important să știți cum evaluez comentariile dvs., dragii mei prieteni feisbuchiști. Comentariile celor care mă cunosc doar din auzite sau din mediul virtual le primesc detașat și, uneori, ironic. E singura mea cale de a face diferența între cei care-mi sunt departe (în toate felurile) și cei care-mi sunt aproape. La polul opus, comentariile celor pe care și eu îi cunosc au un alt impact asupra mea. Adesea am fost binecuvântat prin ele, m-am corectat și am luat învățăminte. E de prisos să spun că de multe ori am fost realmente încurajat. Motivul? Știu de unde vin și cu ce substrat. Veți spune: Bine, bine, dar vă puteți totuși înșela!  Așa este, dar prefer să mă înșel asupra celor apropiați (mă ajută), decât să mă încred naiv în cei care mă privesc de pe alte poziții.

O ultimă mențiune. Unele anunțuri pe care le fac pe feisbuc, legate în special de activitatea mea predicatorială, sunt pentru cei din a doua categorie. Între ei sunt mulți care mă poartă în rugăciune și care rezonează cu mine. Suntem implicați în proiecte comune și, unii dintre ei, mi-au sugerat să-i informez despre slujirea mea. Lor le mulțumesc din inimă și, dincolo de like-uri și încurajări, îi asigur că-i simt aproape. Ceilalți pot interpreta în fel și chip. Asta nu schimbă cu nimic realitatea: nici a inimii mele, nici a celor care mă susțin. O recomandare totuși: încercați să ignorați aceste postări sau chiar să mă ignorați definitiv din punct de vedere virtual. Totul va fi în regulă și, dincolo de asta, nu veți mai fi ispitiți în nici un fel. Vă îmbrățișez pe toți, dar mult mai apăsat pe cei cu care rezonez. Știu ei care sunt aceia…

comentarii

Dă-i un răspuns lui gmocan Anulează răspunsul

  • Multi are omul cit traieste, prieteni.Dar deosebirea ii ca cine iti este prieten il simti,iar cine zice ca iti este prieten este si mai aproape de tine,ca sa te poata dobori mai usor sau sa profite mai usor de bunatatea ta.Credinta ne invata sa facem cit mai mult bine,dar ne si arata ca facerea de bine sa fie facuta acolo unde trebuie ,fara sa risipim in alta parte.Daca folosesti cu prisos facebook-ul,ai parte si acolo de partasii cu oamenii pe care nu ii cunosti ,dar cu care te simti mai zidit.Am avut si eu parte de ,,prieteni” si am in continuare,dar cel mai bun prieten este si va ramine in viata mea ,TATA DIN CERURI.DOMNUL SA VA BINECUVINTEZE !

De Ghiță Mocan

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.