„Nu cred că există o închinare mai bună decât uimirea”

N

Deși v-ați aștepta ca aceste vorbe să-i aparțină vreunui Părinte al Bisericii ori vreunui medieval contemplativ, lucrurile nu stau nici pe departe așa. Expresia am găsit-o la Donald Miller, un autor contemporan. Avem de la el (în românește) minunata lucrare Albastru ca jazzul, o carte de un realism izbitor. Miller nu dădăcește pe nimeni, ci doar se descrie pe sine din perspectiva relației cu Dumnezeu. Se face suficient de vulnerabil pentru a da autoritate fiecărei idei și este de-a dreptul curtenitor. În timpul lecturii, ai impresia că scrie despre tine.

Iată și fraza ce prefațează sintagma din titlu:

La sfârșitul zilei, când mă întind în pat și mă gândesc că șansele ca teologia noastră să fie întru totul corectă sunt una la un milion, am nevoie să știu că Dumnezeu s-a gândit de la început la toate, și că dacă matematica mea e greșită va fi totuși bine cu noi, în cele din urmă. Iar uimirea e acel sentiment pe care-l încercăm când renunțăm la toate răspunsurile noastre stupide, la regulile noastre bine precizate pe care vrem ca Dumnezeu să le respecte.

Confesiunea este cât se poate de corectă. Justețea ei rezidă din experiența de fiecare zi, din cumulul de trăiri care acompaniază umblarea noastră cu Domnul. Suntem invitați la o viețuire pusă mereu sub semnul fascinației. Lucrurile pe  care Dumnezeu le face pentru noi sunt în stare să ne modifice din temelii. Trebuie doar să le permitem acest lucru, să le abordăm cu înțelepciune.

comentarii

Lasă un răspuns la ana Anulează răspunsul

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.