La masa rotundă: evanghelicii și ortodocșii

Deseori și în diferite ipostaze evanghelicii și ortodocșii se întâlnesc. Ne e vorba de întâlnirile din magazine, autobuze sau restaurante. Aici ne referim la acele întâlniri care dau naște la discuții vii, poate chiar prea vii. Fiecare tabără își apără crezul și – de cele mai multe ori – încearcă să arate că spațiul ei confesional este net superior celuilalt.

Ceea ce aș dori să punctez aici este (oarecum) altceva. La nivel mondial dezbaterile evanghelico-ortodoxe datează de puține decenii, dar nu lipsesc cu desăvârșire. O scurtă prezentare a primelor mișcări în sensul acesta ar fi edificatoare. Asta ca nu cumva să credem că doar noi ne preocupăm cu atari discuții. Așadar avem:

Evangelicals for Middle East Understanding (EMEU).

S-a fondat în cadrul Universității North Park din Chicago în anul 1985. Fondatorii acestui centru au fost: Don Wagner și Ray Bakke. Scopul primar era de a-i informa pe intelectualii nord-americani despre nuanțele și dinamica bisericilor ortodoxe din Europa Răsăriteană. Pe de altă parte, societatea și-a propus să descrie suferințele prin care treceau ortodocșii din est și să-i ajute. O atenție specială (cel puțin la început) a fost orientată spre creștinii arabi care aveau mult de suferit în războiul interreligios. Societatea a reușit să lege deosebite relații între est și vest, cu o mai mare atenție (încă) asupra bisericilor ortodoxe din țările islamice.

Society of the Study of Eastern Orthodoxy and Evangelicalism (SSEOE).

S-a fondat în SUA în anul 1990 cu o participare avizată de amble părți. Echipa ortodoxă a fost condusă de Bradley Nassif, profesor de teologie sistematică și istorică de la Antiochian House of Studies, el fiind și fondatorul acestui centru. Dintre teologii evanghelici menționăm pe J. I. Packer, Thomas Oden, Gerald Bray, Donald Bloesch, Grant Osborne, Kent Hill, Thomas Finger, Craig Blaising și Dale Allison. Întâlnirile continuă să aibă loc anual, deși materialele care rezultă nu sunt publicate. Se ating domeniile mari ale celor două mișcări creștine precum istoria, doctrina, închinarea și spiritualitatea. Până în 1999 societatea și-a desfășurat activitatea la Centrul Billy Graham de la Wheaton College, iar de atunci până azi continuă să se reunească în diferite părți ale Americii.

World Council of Churches (WCC).

Deși fondat la începutul secolului al XX-lea, relațiile dintre evanghelici și ortodocși în carul acestuia au avut mult de așteptat. Abia în anul 1993 asistăm la primele eforturi în acest sens. Reprezentanții ambelor părți s-au întâlnit la Stuttgart (Germania) pentru a discuta oportunitatea unor dezbateri mai ample. Au urmat apoi două importante întâlniri sponsorizate de către WCC. Prima a avut loc în 1995 și a fost găzduită de Biserica Ortodoxă Coptă la Alexandria (Egipt). Urmare a acestei întruniri s-a publicat volumul Proclaming Christ Today, editat de Huibert van Beek și George Lemopoulos. A doua conferință a avut loc în 1998 la Academia Misionară din cadrul Universității din Hamburg. Această întrunire a culminat cu publicarea cărții Turn to God, Rejoice in Hope! Orthodox-Evangelical Consultation, editată de aceiași autori.

Acesta nu a fost decât începutul. Întrunirile s-au înmulțit și chiar s-au diversificat. Țările majoritar ortodoxe (printre care și România) găzduiesc tot felul de sesiuni de comunicări științifice sau colocvii de specialitate în acest sens. Din nefericire, pentru că orotodoxia se situează în estul Europei, mediatizarea acestor evenimente a avut mereu de suferit. Să ne bucurăm totuși că, din când în când, fără patimă, putem sta față în față. O confruntare onestă a fost întotdeauna un gest de înțelepciune.