La 31 decembrie 1889 se stingea Ion Creangă, unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori români. Născut la 1 martie 1837 într-o familie tipică din Humulești, a intrat în conștiința românilor prin autobiografia Amintiri din copilărie. Prin această fascinantă descriere putem să aflăm o sumedenie de detalii din copilăria scriitorului, dimpreună cu peripețiile acelei vârste. În anul 1847 începe școala pe...
Exercițiu de neuitare: Mihai Eminescu
La 15 ianuarie 1850 se năștea Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu. Tatăl său era căminar, adică omul care strângea dările de la cârciumi. Deși exotică azi, această meserie datează din plin Ev Mediu și a avut aproximativ aceeași semnificație. Mama lui, născută Jurașcu, era fiică de stolnic din Joldești. Familia cobora pe linie paternă din Transilvania de unde emigrează în bucovina din...
Exercițiu de neuitare: George Călinescu
La 12 martie 1965 se stingea, la Otopeni, marele critic literar George Călinescu. N-a avut o copilărie prea liniștită. A fost mutat dintr-un oraș în altul și a trăit, într-un fel, printre străini. Totul a fost legat de ocupația Mariei Vișan, mama sa. Ea a fost ani la rândul menajera unei anume familii Călinescu, din București. D-l Constantin Călinescu era impiegat de mișcare la CFR, iar micuțul...
Voi l-ați citit pe „Mihai Creangă”?
Românul și lectura – problemă grea. Spre deosebire de alte zone ale Europei, în țara noastră cartea a pătruns greu, liturgic și pretențios. Apoi, relația cu ea a fost elitistă și sporadică. Până în zilele noastre a citi este destul de suspect, zăpăcitor, neproductiv. Căderea comunismului n-a schimbat prea mult lucrurile. Încă este apreciată acea inteligență nativă, necizelată, în raport cu...
„Ne-am ales cu domnul Eminescu”
15 ianuarie – o zi cu semnificație națională. Este ziua când ne aducem aminte într-un mod ilustru și elaborat de marele poet Mihai Eminescu. Criticii literari se întrec în eseuri de specialitate, copiii la școală sunt puși să învețe din poeziile lui, oamenii de rând prind și ei în graba zilnică ceva din savoarea sărbătorii. Cu această ocazie vă ofer și eu această melodie superbă despre cel...
Exercițiu de neuitare: Mihai Eminescu
Se întâmpla într-o zi ca aceasta, doar că în anul 1850. La Botoșani, într-o Românie încă agrară, marele Mihai Eminescu urma să vadă lumina zilei. De atunci s-au scurs 162 de ani, timp în care peste aceeași Românie au trecut alte vremuri. Acum, la ceas de sărbătoare, vă propun să vizionați Primul film documentar despre Eminescu, realizat în anul 1914. Este film mut, dar cred că din când în cand...
Vă e dor de Eminescu?
Știu. În școală învățam Luceafărul de teama catalogului sau mai știu eu din ce motive minore. Acum însă, pe măsură ce anii trec, Eminescu pare tot mai aproape de mintea noastră. Vă propun poemul în lectura lui George Vraca, probabil o variantă mai puțin populară. O așez, personal, lângă cea a lui Mircea Albulescu. Delectare plăcută!
Marea și cerul… la orizont
Deși nu cred în mitul poetului național (ar fi o nedreptate față de ceilalți), rămân un împătimit al lui Mihai Eminescu. Mai puțin cunoscută (cred eu), poezia Între nouri și-ntre mare , în lectura lui Adrian Pintea ne poate stârni reverberații sufletești. Acesta ar fi și scopul pentru care vă ofer iutubul de mai jos…
Eminescu n-a existat
Așa începe cea mai frumoasă poezie despre Mihai Eminescu. E scrisă de Marin Sorescu, se numește Trebuiau să poarte un nume și este – după părerea mea – cel mai reușit elogiu în versuri închinat marelui poet. V-o recomand în această zi specială, la 161 de ani de la nașterea luceafărului. Și pentru că tot e sărbătoare, câteva sonorități potrivite. Doina și Ion Aldea Teodorovici...
Toamna: între fotografie și poezie
Răsună din margini de târg Un băngăt puternic de armă; E toamna… metalic s-aud Gorniștii, în fund, la cazarmă. ………… Și vine, ca-n vremuri de demult, Din margini, un bucium de-alarmă, E toamna… metalic s-aud Gorniștii, în fund, la cazarmă. (George Bacovia) A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. Mă tem că n-am să...