Eticheta

iubirea

i

„Ce-ar fi iubirea fără veșnicie?”

Iubirea învie tot ce atinge. Moartea îi este soră și slujitoare: coasa ei pregătește jerba pe care iubirea o va culege în eternitate. Nu te îndoiești că ești iubită așa cum nu te îndoiești că vei muri. Ce-ar fi iubirea fără veșnicie? Dar ce ar fi veșnicia fără iubire? Numai iubirea poate împlini ceea ce nu are sfârșit. Iubirea fără veșnicie se numește neliniște; veșnicia fără iubire se numește...

Bunătățile iubirii

Căci ce chip al bunătăților nu are iubirea? Nu dă ea credința ca temelia cea dintâi, care încredințează pe cel ce o are despre existența lui Dumnezeu și a celor dumnezeiești și dăruiește mai mult decât ochiul, care privește la cele ce se arată simțurilor, cunoștința despre acelea celor ce le contemplă? Nu dă nădejdea, care face să subziste pentru ea binele care subzistă ca existență adevărată și...

„Nimic bun nu iese fără răbdare!”

O scrisoare datată 10 noiembrie 1958 și trimisă de John Steinbeck fiului său descrie grija unui tată înțelept și bun. Scriitorul ce avea pe atunci 56 de ani și care deja se afirmase pe plan mondial, era pus acum în fața unei provocări delicate. I se cerea s-o accepte pe Susan, viitoarea noră și, împreună soția lui (Elaine), să o asigure de o deplină prețuire. Iar Steinbeck chiar reușește asta de...

Portretul doamnei Fidget (sau cum poți să-i faci praf pe cei dragi cu excesul de afecțiune)

Mă duce gândul la doamna Fidget, care a murit acum câteva luni. E într-adevăr umitor cum i s-a luminat familia. Expresia abătută a dispărut de pe chipul soțului ei care începe să-și recapete puterea de a râde. Băiatul mai mic, pe care-l considerasem întotdeauna un omuleț acru și țâfnos, se dovedește a fi absolut normal omenește vorbind. Cel mare, care nu mai dădea pe-acasă decât ca să se culce...

Nevoia de lăcaș!

Tema culturii este strâns legată de cea a casei și a muncii: fără un cămin, un lăcaș, omul nu poate găsi avântul necesar pentru munca sa care să facă lumea ce-l înconjoară mai ușor de locuit și mai umană. Ce este așadar „un lălcaș”? Este un punct în spațiu și timp, în care totul devine familiar, totul recheamă și îndreaptă spre destin. Este un mediu în care suntem acceptați pentru ceea ce suntem...

Iubirea – mai mult decât milă

Ca să-ţi fie drag să trăieşti trebuie să iubeşti oamenii. Să-i iubeşti. Măcar câţiva într-o viaţă. Mila nu-nseamnă drag de viaţă. E-o coardă a cărei vibraţie te face să navighezi prin viaţă, punându-te-n locul semenului pe care-l judeci. Îl judeci, încerci să-l înţelegi, îi ierţi multe. Asta nu-nseamnă că-l şi iubeşti. Poţi fi dispus chiar să-ţi dai viaţa pentru un semen al tău, fără să-l iubeşti...

„Nu roși. Îți spun adevăruri!”

Dragostea nu înseamnă să rămâi fără suflare; nu este niciun entuziasm nemărginit, nici împărtășirea promisiunilor de pasiune veșnică; nu este nici dorința de a te împerechea la fiecare două minute pe zi  și nici de a sta întins în pat în miez de noapte, imaginându-ți că el îți sărută fiecare centimetru din trup. Nu, nu roși. Îți spun adevăruri. Toate acestea nu înseamnă decât a fi „îndrăgostit”...

Mai mult decât un sentiment!

Iubirea nu este un sentiment. Mulți, mulți oameni posedă un sentiment de iubire și chiar acționează ca reacție la acest sentiment în toate felurile lipsite de iubire și distrugătoare. Pe de altă parte, un individ care iubește sincer va îndrepta iubire sau acțiuni constructive către o persoană pe care el o displace, pentru care nu are sentimente de iubire și poate chiar, într-un fel, acea persoană...

Probele credinței la RVE

Începând de azi, în fiecare joi (ora 9.00, reluare 21.00), se va transmite la RVE Oradea seria de predici PROBELE CREDINȚEI. Este o temă ce mă preocupă de câteva luni, dar pe care abia acum reușesc s-o pun pe undele radio. Am atins-o, predicatorial, în câteva ocazii, doar că aici e o variantă mult mai coerentă. Întreg ciclul – compus din șase mesaje – se inspiră din 1Ioan 3. De o...

Unicitatea iubirii

L-am descoperit în urmă cu câteva zile, grație unei avizate recomandări. Se numește Boris Ioachim, unul dintre poeții noștri contemporani. Încă în plină activitate creatoare, Ioachim ne surprinde cu pastelurile sale poetice. Lirismul își dă mâna cu realismul, melancolia face casă bună cu încurajarea. Am fost plăcut surprins să găsesc poezii pe diferite teme și cu abordări dintre cele mai inedite...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.