Eticheta

îndrăgostirea

„Nimic bun nu iese fără răbdare!”

O scrisoare datată 10 noiembrie 1958 și trimisă de John Steinbeck fiului său descrie grija unui tată înțelept și bun. Scriitorul ce avea pe atunci 56 de ani și care deja se afirmase pe plan mondial, era pus acum în fața unei provocări delicate. I se cerea s-o accepte pe Susan, viitoarea noră și, împreună soția lui (Elaine), să o asigure de o deplină prețuire. Iar Steinbeck chiar reușește asta de...

„Nu roși. Îți spun adevăruri!”

Dragostea nu înseamnă să rămâi fără suflare; nu este niciun entuziasm nemărginit, nici împărtășirea promisiunilor de pasiune veșnică; nu este nici dorința de a te împerechea la fiecare două minute pe zi  și nici de a sta întins în pat în miez de noapte, imaginându-ți că el îți sărută fiecare centimetru din trup. Nu, nu roși. Îți spun adevăruri. Toate acestea nu înseamnă decât a fi „îndrăgostit”...

„Raza necesară a cercului vieții mele”

Așa începe scrisoarea de dragoste a unui matematician pentru iubita lui. Vă asigur că merită… nu citești în fiecare zi astfel de declarații. Raza necesara a cercului vietii mele, îti scriu dupa o noapte de nesomn, o noapte petrecuta în calcule probabilistice realizate în vederea casatoriei noastre. Da, iubita mea precum o linie dreapta perpendiculara pe viata mea, îti adresez prin...

Prizonieratul iubirii

În lumea îndrăgostitului, toul ia forma iubirii. Nu mai există legi și obiceiuri, nu mai există obligații și calendar. Când îți bate la ușa sufletului, iubirea te ia pe sus, pune stăpânire pe tine și-ți lasă strict timp să respiri, să clipești și să adori. Până și somnul iese din logica lui simplă și devine o probă de atletism sentimental. Fiindcă dormi – de obicei spre dimineață – cu...

A fi sau a nu fi… îndrăgostit

A fi îndrăgostit este un lucru bun, dar nu este cel mai bun lucru. Există multe lucruri mai prejos de el, cum există multe mai presus de el. Nu poți să faci din el o bază pentru toată viața. Este un sentiment nobil, dar este, cu toate acestea, doar un sentiment. Nu ne putem aștepta ca un sentiment să aibă veșnic intensitate maximă și nici măcar nu ne putem aștepta să dureze. Cunoașterea poate...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.