Eticheta

citate celebre

c

Fericire și/sau plăcere

Îl vedeam pe Dumnezeu ca pe o piedică în calea bucuriei mele. Nu consideram că scopul principal în viață e să trăiesc pentru gloria Lui. Cred că Adam și Eva s-au confrunat și ei cu aceeași problemă. O problemă dificilă cu care m-am luptat în tinerețea mea a fost că nu am înțeles prea bine diferența dintre fericire și plăcere… Am făcut multe păcate în viața mea, și niciunul dintre ele nu m-a...

Voia Lui și credința noastră

Putem avea siguranța că ceea ce afirmă credința este corect? Putem ști lucrul acesta într-un mod atât de cert? În ultimă instanță acest lucru nu reprezintă doar o presupunere? Atunci când ia naștere această întrebare – și de ce nu ar lua ea naștere? – aflăm răspunsul la întrebarea dacă putem să avem credință. Credința reprezintă siguranța deplină în faptul că Dumnezeu, în Isus Hristos...

„Suntem un fel de americani”

Principala patologie culturală căreia îi facem față după anii ´90, este lipsa de măsură. Un extremism structural ne îmbie să demolăm cu ușurința cu care ridicăm în slăvi. Popor vechi – ne revendicăm de la acei geto-daci cărora nu le cunoaștem nici limba, nici istoria sau instituțiile – , avem simultan statutul unei națiuni politicește tinere care s-a unit de curând și nu a consumat...

Întrebarea săptămânii (12)

Ce reprezintă odăița despre care vorbește Isuss, dacă nu sunt la adăpost nici față de mine însumi? Cum aș putea să o închid atât de bine, încât niciun ascultător să nu tulbure caracterul ascuns al rugăciunii și să nu-mi răpească răsplata rugăciunii făcute în ascuns? Cum mă pot apăra de mine însumi, de propria-mi reflecție? Cum pot să ucid propria-mi reflecție, prin reflecție?
(Dietrich Bonhoeffer)

„Am lucrat pentru a ajuta să crească Pomul Cunoștinței”

Am lucrat pentru a ajuta să crească Pomul Cunoștinței, iar fructele pe care acesta ni le-a dat se numesc concepte și teorii. Or, ceea ce desemnează conceptul este privat de orice existență. Omul nu există, ceea ce există cu adevărat sunt ființe din carne și sânge care nu se asemănă între ele. Conceptele nu se găsesc decât în dicționare, niciodată în viață, nu putem întâlni, atinge, iubi un...

Întrebarea săptămânii (11)

Ne încredem în El pentru iertarea păcatelor și pentru ca să ne țină mai mult sau mai puțin pe linia de plutire ca adunare de oameni onești, dar ne este suficient El și pentru a sta față în față cu realitatea? Oare știm să înfruntăm realitatea confuză a unei lumi în care părinți buni au uneori copii răzvrătiți,  iar părinți răi lasă în urmă misionari devotați? Ne este oare Hristos îndeajuns pentru...

Colegilor mei: cu dragoste

Suntem în plin sezon evenghelistic. Alergăm dintr-o parte în alta a țării, iar drumurile lungi (și mioritice) pot fi prilejuri bune de meditație și introspecție. Ne putem revizui atitudinea, ne putem regândi mesajele. Multele ore petrecute în mașină pot fi o binecuvântare specială pentru fiecare. Nu mă îndoiesc de asta. Zilele astea am dat peste un fragment din Alister McGrath (Îndoială și...

Întrebarea săptămânii (10)

Ce ar putea însemna astăzi chemarea la ucenicie, pentru muncitor, omul de afaceri, țăran sau soldat? Nu cumva aici se creează un conflict în existența omului care trăiește în lume și este creștin? Nu devine creștinismul, înțeles ca urmare a lui Isus, posibil doar pentru un număr mic de oameni? Nu înseamnă aceasta o respingere a marii mase de oameni, o disprețuire a celor slabi și săraci? Nu se...

„Începutul are o aură magică”

”Ziua bună se cunoaște de dimineață” – spune un proverb. Este însă o expresie a obsesiei pe care o avem noi, oamenii, pentru începuturi. ”În viață, spune vocea înțelepciunii populare, este important să începi cu dreptul”. Iar primul sfat care i se dă unui copil în prima zi de scoală este „ai grijă să fii luat de bun de la început.“ Începutul are o aură magică, iar uneori trebuie marcat...

„Nu înceta să-ți sculptezi propria statuie!”

Așa își îndemna Plotin contemporanii. La o primă vedere ar părea infatuare, însă contextul celor spuse ne arată altceva. Marele gânditor se referă la modelarea propriului caracter. Nu de imagine este vorba, nu de felul cum reușești să-i impresionezi pe ceilalți, ci pur și simplu de calitatea ta de om. Fiecare dintre noi are o măsură reală, foarte greu de depistat de el însuși. O bănuim probabil...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.