Arheologia și freneziile ei

A

Puține științe sunt mai imprevizibile decât arheologia. Spre deosebire de alte cercetări, aici oricând se poate întâmpla orice… sau nimic. O nouă descoperire anulează ipoteze considerate sigure până atunci. Relicve despre care nimeni nu știa, ruine ale unor cetăți demult apuse, trec din mâinile arheologice în muzee și în cărțile de specialitate. În spațiul creștin, lucrurile se prezintă la fel de entuziast. Sunt căutate detalii care au legătură cu viața și activitatea Domnului Isus, indicii care ar putea confirma tot felul de evenimente. Sigur că, așa cum se întâmplă adesea, nu toate descoperirile sunt validate, nu toate relicvele sunt ce par a fi. Ne putem și chiar trebuie să ne îndoim de multe concluzii, dar, în același timp, să remarcăm efortul specialiștilor de-a ne oferi noi elemente.

IsusÎn acest registru ar trebui să înțelegem ipoteza arheologică privitoare la palatul lui Irod, locul unde se crede că a avut loc Procesul lui Isus. Undeva, într-o anumită zonă a Ierusalimului, specialiștii cred că au găsit rămășițele acestui palat, iar rezultatele lor par a corespunde detaliilor istorice. Escavările au început în urmă cu 15 ani, iar situl arhelogic este în plină explorare. Ruinele vor putea fi văzute curând de marele public, urmând să fie organizate vizite cu ghid și realizarea unor documentare video.

Deși nu există însemnnări la fața locului se crede că, pe baza descrierilor biblice și a informațiilor istorice, acesta a fost locul unde s-a decis răstignirea lui Isus. În plus, descoperirea confirmă ceea ce toată lumea credea, anume că judecata a avut loc în apropierea Turnului lui David. Se înțelege că o parte a cercetătorilor cred contrariul. Unii dintre ei sunt de părere că locul judecății lui Isus s-ar afla în Fortăreața Antiohia, iar aceasta se află la nord-est de vechiul oraș.

Oricum ar sta lucrurile, e interesant să cunoaștem aceste evoluții. Mereu arheologia va naște entuziasm și polemici. Dar faptul acesta nu face decât bine creștinismului și istoriei în general. Să nu fim așadar prea radicali și intransigenți. Mai degrabă să fim deschiși și entuziasmați de noile cercetări!

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.