La 6 iulie 1415, la Konstanz (Germania de azi), era martirizat prereformatorul Ian Hus. E ușor să ne imaginăm că drumul spre martiriu a fost mai lung, parcurgând diferite etape și o serie de împrejurări.
Totul a început când cehul Ian Hus a intrat în contact cu scrierile englezului John Wycliffe. Acestea i-au fost aduse de prietenul său, Ieronim din Praga, care studiase la Oxford cu Wycliffe. Așadar, via Ieronim, Hus avea să afle despre critica lui Wycliffe la adresa transubstanțierii euharistice, această perspectivă devenind și principala sa doctrină. Mai trebuie că scrierile oxfordianului fuseseră deja condamnate ca eretice, iar Hus știa fără îndoială acest detaliu. folosirea de către el a acestor scrieri le-a oferit, în 1403, profesorilor germani din Praga bilingvă pretextul de a-l ataca pe omologul lor ceh, mai popular. Între timp, Hus devenise un predicator extrem de popular și luase parte, în 1409, la reorganizarea universității din Praga, în cadrul căruia cehilor li s-a acordat preeminență față de germanii dominanți până atunci. Atunci germanii s-au retras la Leipzig, unde au fondat prima universitate germană.
Arhiepiscopul de Praga, Zbinko von Hasenburg, care anterior îl susținuse pe Hus și îl făcuse predicator al sinodului din 1403, s-a simțit ofensat de acuzațiile de simonie ale lui Hus și a obținut o bulă papală de condamnare a acestuia, din partea papei Alexandru V, ales de Conciliul de la Pisa pentru a-i înlocui pe papi rivali de la Roma și Avignon. Forțat să părăsească Praga în 1412, Hus s-a refugiat în sudul Boemiei, unde a scris numeroase tratate în cehă și latină. El a făcut apel la autoritatea lui Hristos împotriva interdicției papale și se aștepta să fie disculpat la conciliul reformator de la Konstanz, convocat în 1414. Chiar dacă avea un mandat de protecție din partea împăratului german Sigismund (1410-1437), a fost întemnițat imediat după ce a ajuns la Konstanz.
În mai 1415, Conciliul la condamnat postum pe Wycliffe ca eretic; în Anglia, trupul său a fost exhumat și ars. Hus însuși a fost condamnat, după o audiere de trei zile în prezența lui Sigismund, care nu își onorase promisiunea de a-i acorda protecția. Hus a fost ars pe rug la 6 iulie 1415, în ciuda eforturilor ineficiente ale lui Sigismund de a-l cruța. Colegul său, Ieronim din Praga, a reușit să scape de la Konstanz, dar a fost prins, adus înapoi și ars pe rug în anul următor. Această crimă judiciară l-a transformat pe Ian Hus într-un erou național și a dat naștere unei mișcări de masă din care a luat naștere o nouă Biserică. În schimb, Wycliffe și-a încheiat viața în pace și într-o relativă obscuritate la Lutterworth. Cu toate acestea, martirul din Boemia a fost mai puțin inovator în materie de teologie decât maestrul de la Oxford.