Vremurile din urmă

V

De aproape trei luni, în fiecare joi, prezint la Radio Vocea Evangheliei (Oradea) o serie de mesaje intitulate Oamenii vremurilor din urmă. Textul de plecare este de la 2Tim. 3.1-5.

De-a lungul înregistrărilor mi-am dat seama cât de mult m-a captivat subiectul. Apostolul Pavel enumeră nu mai puțin de 18 trăsături ale oamenilor vremurilor finale. Este o listă lungă ai spune, dar se referă la întreaga ființă umană. De la cele mai intime trăiri, până la cele mai grosolane atitudini exterioare, enumerarea îți dă de gândit.

Am găsit multe noutăți de natură exegetică. Tot felul de oameni adunați în lista apostolului:

  • egolatrii (iubitori de sine)
  • avarii (iubitori de bani)
  • infatuații (lăudăroși)
  • aroganții (trufași)
  • blasfemiatorii (hulitori)
  • rebelii (neascultători de părinți)
  • nerecunoscătorii (nemulțumitorii)
  • formaliștii (fără evlavie)
  • insensibilii (fără dragoste firească)
  • nemiloșii (neînduplecați)
  • intriganții (clevetitori)
  • destrăbălații (neînfrânați)
  • irascibilii (neîmblânziți)
  • negativiștii (neiubitorii de bine)
  • trădătorii (vânzători)
  • tupeiștii (obraznici)
  • mândrii (îngâmfați)
  • hedoniștii (iubitori de plăceri)

După o astfel de listă nu se poate să nu ai un frison. Atenționarea pe care Pavel i-o face lui Timotei este și azi extrem de actuală. Parcă aceste pagini ne-ar fi adresate (și chiar ne sunt!). Izbitor de bine se potrivesc toate aceste caracteristici lumii în care trăim. Le vedem în fiecare zi și în cele mai banale situații. Uneori ne îngrozim, alteori spunem o rugăciune, iar alteori -ceea ce e dureros – trecem mai departe indiferenți.

Atitudinea ar trebui să ni se schimbe. Ne-a lăsat Dumnezeu într-o astfel de lume ca să fim o mărturie. Trebuie să fim diferiți. Compromisul înseamnă în primul rând asemănarea cu lumea. Nepotrivirea cu chipul (standardul) lumii, iată aspirația noastră permanentă.

Ce frescă realistă propune apostolul?! Să fim treji și înțelepți. Singura șansă ca lucrurile să se schimbe depinde de mărturia copiilor lui Dumnzeu. Cu cât mai mulți și cu cât mai implicați, cu atât mai bine.

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.