Anul 1977. Un an greu pe mai multe planuri. În plin comunism, în preajma anilor 80, ani de sărăcie și încercare pentru poporul român. Fotografia surprinde una dintre cele mai mari avalanșe de pe Valea Prahovei. O dezlănțuire fără precedent a natrurii pune în mișcare forțe din toate sectoarele de activitate. Voluntari, militari și deținuți încearcă să dezgroape locuințe și cabane îngropate de zăpadă.
Se povestește că a fost o muncă titanică. Mii de tone de zăpadă au fost dislocate, mii de oameni lucrând în gerul necruțător al iernii. Cum se întâmplă în asfel de cazuri, solidaritatea a fost maximă. S-au alăturat oameni de diferite vârste, dar inimoși. Vicisitudinile istoriei mobilizează mase de oameni care – fără ele – n-ar fi fost niciodată împreună. Nu ne dorim astfel de calamități, cu toții jinduim la o viață normală, dominată de inerția binelui. Totuși, viața și istoria sunt mai capricioase uneori. Evenimentele trebuie luate ca atare, de fapt trebuie luate ca o provocare a momentului. Post factum avem nevoie de astfel de situații în care devotamentul și coeziunea umană să se vadă lucrând. Să rămânem deschiși, să rămânem încrezători!