Vincent van Gogh, predicatorul (5)

V

Van Gogh se află, din iulie 1878, în plină activitate predicatorială în Borinage (lângă granița cu Franța). Cum se va vedea și din alte fragemente, pictorul se va fi dedicat trup și suflet. Toată ființa lui este marcată de ceea ce face. Fiind o zonă minieră cu multă sărăcie și promiscuitate, el va face mai mult decât să predice. Trebuie să acționeze și cu fapta, nu doar cu cuvântul. Așa că, după posibilități, îi îngrijește pe răniți și bolnavi, iar atitudinea se pare că nu a fost agreată de către șefii săi.

Așa se face că, la sfârșitul stagiaturii (iulie 1879), Vincent e silit să demisioneze. Urmează o epocă foarte grea pentru predicatorul-artist, când începe să deseneze cu un fel de înverșunare. Predicile devin doar amintiri…

Dar, să nu anticipăm, ci mai bine să vedem ce ne povestește:

Dragă Theo,

Mi-ar plăcea să merg acolo (în Borinage) ca predicator. Stagiul de trei luni, cerut de domnul De Jonge și pastorul Pietersen, se apropie de sfârșit. Sfântul Pavel a petrecut trei ani în Arabia înainte de-a începe să predice și de-a porni în marile sale călătorii de apostolat, înainte de a-și desfășura activitatea propriu-zisă printre păgâni. Dacă mi-ar fi dat să lucrez doi sau trei ani în lniște într-un asemenea ținut, continuând să mă instruiesc și să observ, nu m-aș întoarce fără a avea ceva de spus  care într-adevăr să merite osteneala de-a fi ascultat; spun asta în deplină umilință, cu sinceritate.

Dacă vrea Dumenzeu și dacă viața mă cruță, voi fi gata pe la treizeci de ani și-mi voi putea începe misiunea, mai sigur de chemarea mea și mai matur, datorită unei pregătiri și unei experiențe puțin obișnuite. (…)

Sper să fiu trimis acolo ca să lucrez ca predicator, în felul despre care am vorbit, adică predicându-le Evanghelia celor săraci, tuturor celor care au nevoie de cuvintele ei, și consacrându-mi restul timpului învățământului. (Leaken – o suburbie a Bruxeles-ului – 15 noiembrie 1878)

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.