
Viața este o răpire-n Duh
Salt de trei extazuri rourat.
E vederea cea octavă
Îndrăznită către fața nevăzută de safir
Este vin de sânge preacurat
Dintr-al gralului ceresc potir.
Și-mbătarea trează
Dăruită cu-nălțimi de albe-ntuncimi
Viața este alăută-n bucurie
Ca extazul lui Moisi cel de la rug,
Ca răpirea din Horeb a lui Ilie,
Viețuit cu pâine de herup.
Poartă spinii învierii aurite
De pe fruntea Mielului strălucitor.
Și e visul celor trei colibe
Neclădite încă pe Tabor.
(Sandu Tudor)