L-am descoperit în urmă cu câteva zile, grație unei avizate recomandări. Se numește Boris Ioachim, unul dintre poeții noștri contemporani. Încă în plină activitate creatoare, Ioachim ne surprinde cu pastelurile sale poetice. Lirismul își dă mâna cu realismul, melancolia face casă bună cu încurajarea. Am fost plăcut surprins să găsesc poezii pe diferite teme și cu abordări dintre cele mai inedite.
Ca o pregustare, vă ofer poezia Imn iubirii, recitată de Mihaela Ilașcu și acompaniată de o muzică potrivită. Deși tema este îndelung sondată, poetul reușește accente unice. Printr-un limbaj simplu, ducându-se cu antiteze existențiale, ni se înfățișează din nou primordialitatea iubirii. Ea este cea dintâi dorință și finalitatea invariabilă a oricărui muritor. Indiferent de poziția socială, de imprevizibilul vieții și de inadvertențele ei, iubirea e cel mai de preț tezaur.
Sper ca acest elogiu adus iubirii să vă facă plăcere și, de ce nu, să dea ghes visării…
Unicitatea iubirii
U