Citind Stările sufletești. Învățarea senitătății, scrisă de Christophe André, aflu despre doi viruși ai modernității noastre târzii. Nu e vorba de vreo boală fizică, ci de anumite maladii ale sufletului. Un fel de distorsionare a vieții personale și colective. Așadar,
- TMD: too much disorder – pricinuită de prea multe lucruri.
- TBD: too busy disorder – pricinuită de faptul de a avea prea multe de făcut.
Toți știam de existența acestor boli, toți le-am resimțit adesea. Acum însă am găsit formula consacrată. Oare să ne ajute cu ceva? În bolile fizice se spune că o corectă diagnosticare ajută. În cele sufletești e la fel? Probabil că da! Iar dacă lucrurile stau așa, atunci nu ne rămâne decât să ne simplificăm. Să ne luptăm în fiecare zi cu avalanșa de lucruri ce năpădesc peste mintea noastră. Să reducem la maxim tot ce este nefolositor și, prin urmare, nociv.
Cred că trebuie să ne afirmăm crezul și în această privință. Nu mersul nostru la biserică e temelia mărturiei noastre, ci felul cum ne raportăm la noile provocări. Felul în care pricepem cât de trecătoare-s toate toate și, mai ales, felul în care ne stabilim prioritățile. Exemplul nostru ar putea fi cu adevărat pilduitor. Or, dacă nu facem așa, mă tem că întreaga noastră doctrină ar putea fi simplă demagogie în ochii oamenilor. Și, bineînțeles, niciun creștin serios nu-și dorește una ca asta.