
Ascultă, Doamne, rugăciunea mea, pentru ca sufletul meu să nu-și slăbească puterile sub dojana Ta și să nu mă vlăguiesc în a mărturisi în fața Ta milostivirile Tale, prin care ai binevoit să mă smulgi de pe toate întunecatele mele căi. Fă să găsesc în Tine plăceri mai mari decât toate ispitele cărora mă supuneam, să Te iubesc mai presus de orice și să strâng în brațe mâna Ta cu întreg adâncul inimii mele, pentru ca Tu să mă ferești de orice ispită, până la sfârșitul zilelor mele… Ție să-Ți fie închinate toate învățăturile folositoare pe care le-am deprins când eram copil, ție să-ți slujească faptul că știu să vorbesc, să scriu, să citesc și să socotesc; căci, atunci când învățam acele lucruri deșarte, m-ai pedepsit cu vigoare, iar păcatul de a fi aflat plăcere în acele deșertăciuni tot Tu mi l-ai iertat. Firește că am învățat atunci și multe cuvinte folositoare. Dar acestea pot fi învățate și prin lecturi mai serioase, iar aceasta este calea sigură pe care ar trebui să umble copiii.
(Fragment din Confesiuni, de Sfântul Augustin, trad. Eugen Munteanu, p. 79)