Cu taxe grase plătite către serviciile medicale de urgență și cele conexe, uimiți de dotările tehnice ale susnumitelor instituții, în momente limită suntem salvați de un… pădurar. Toată stima (pentru pădurar!). Tragedia aviatică din Apuseni descrie, în mod macabru, neputința la români. Ne lăudăm că suntem cei mai deștepți din Europa (cel puțin!), că nimeni pe lumea asta nu-i mai ospitalier ca noi, dar nu suntem în stare să coordonăm de la sol un avion și, pe cale de consecință, nu suntem în stare nici să-i recuperăm pe răniți. Această neputință în lanț a dus la moartea a doi profesioniști (pilotul și stagiara). Ceilalți patru și-au văzut moartea cu ochii, trăind probabil cele mai cumplite ore din viața lor.
Deasupra acestui tablou cutremurător, în întuneric și frig, ni se profilează figura pădurarului. În spirit mioritic, el este omul locului. E omul din popor, pentru care omenia și datoria încă au rămas virtuți capitale. Aude, aleargă, intervine. Dă un prim ajutor așa cum știe. Alertează alți localnici, iar victimele sunt îmbrăcate și se începe coborârea. Pădurarul salvând medicii… ce imagine?! Și totuși ea este posibilă. În România lui 2014, aceasta este varianta cea mai bună la care poți să speri.
Ce învățăm de aici? Multe, evident. Eu mă rezum doar la o singură lecție. Suntem o țară în care profesionalismul lipsește, dar infatuarea nu. Suntem cei mai tari când nu se întâmplă nimic, suntem lamentabili când chiar se întâmplă. Pentru a câta oară primim o lecție de la amatori, în vreme ce specialiștii se încurcă în calcule. O rușine națională ar trebui să ne umple. Oamenii aceia scăpaseră din accident, în sensul că nu muriseră la impactul cu solul. Pilotul Iovan manevrase avionul impecabil. Și, exact cum ne e felul, scapă omul din ce-i mai rău (și-i scapă și pe ceilați), iar apoi moare pentru că întârzie echipa medicală. Te prăbușești, dar scapi; aștepți printre fiarele contorsoinate, dar nimeni nu vine. O scurtă recomandare pentru instituțiile abilitate: angajați mai mulți pădurari decât operatori. Lăsați-vă de experiemente și puneți oameni de-ai locului să fie pe fază. Ne bizuim pe ei mai tare decât pe voi, oricine (și oricâți) ați fi!
