După cum probabil l-ați recunoscut, este vorba de scriitorul Gabriel García Márquez. Fotografiat de Isabel Steva Hernandez, marele romancier suportă de bună voie greutatea proriei cărți: Un veac de singurătate.
Pasionat de fotografie și film, scriitorul s-a arătat de-a lungul vieții de o jovialitate extraordinară. Mai cu seamă că aici avem romanul cel mai cunoscut al său, era normal să-și permită mici ipostazieri de gen. Nu era o reclamă pur și simplu, pentru că la momentul realizării fotografiei el era deja celebru. Este doar bucuria unui succes binemeritat, al unuia dintre cele mai inspirate condeie ale modernității.
Să remarcăm totuși sobrietatea personajului, chiar dacă postura are o încărcătură ludică. Cartea așezată precum un acoperiș intră în contrast cu mimica gravă a scriitorului. O imagine care merită privită, comentată și savurată. Puțini romancieri s-au făcut vulnerabili în acest sens. Puțini au avut inspirația unei asemenea apariții. Și pentru ineditul scenei ar trebui să-l apreciem și să ne lăsăm surprinși!