
Deci nu-i nimic de mirare dacă evreul care a fost crescut în mijlocul unui alt neam rămâne neatins de răul abătut asupra egiptenilor, odată ce și acum se poate vedea ceva la fel. Pentru că în cetățile foarte populate, între cei despărțiți prin idei contrare, unora credința le este o apă limpede și bună de băut, pentru că o sorb ca învățătură dumnezeiască; iar celor ce o înțeleg ca egiptenii, apa li se face sânge otrăvitor. Și de multe ori născocitorul înșelătoriei încearcă să prefacă și apa bună de băut a evreilor în sânge otrăvitor, prin amestecarea în ea a minciunii murdare, adică prin aceea că ar vrea să ne încredințeze și pe noi că învățătura noastră nu este așa precum credem că este. Dar nu pot strica apa în întregime, chiar dacă pentru o clipă o fac să ia prin înșelăciune culoarea sângelui. Căci evreul bea mai departe apa adevărată. Pentru că chiar dacă cei ce se împotrivesc par să o schimbe la vedere, el nu va lua în seamă schimbarea înșelătoare.
(Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, de Grigorie de Nyssa, trad. Dumitru Stăniloae și Ioan Buga, PSB 29, Scrieri. Partea întâia, București, 1982, p. 51)