Sâmbătă, în centrul Oradiei, DECLAM, RECLAM și PROCLAM!

S

Cu ajutorul bunului Dumnezeu, sâmbătă, 23 ianuarie, la miezul zilei (ora 12.00), voi fi acolo, în centrul orașului. Pe esplanada vecină cu primăria și străjuită de biserici, alături de alți orădeni inimoși, vom rosti Numele Domnului, vom cânta din cântecele Lui și-L vom implora să se îndure de familia Bodnariu.

DECLAM acțiunile inumane ale statului norvegian cu entuzism învăluit cu indignare. Ceea ce ei au făcut pe ascuns, ca niște jefuitori de vieți, noi vom rosti cu glas durut în centrul orașului. A venit vremea când decibelii din biserici să-i mutăm în spațiile publice, acolo unde adevărul trebuie auzit cu necesitate.

RECLAM stilul mișel în care oameni fără suflet pretind că fac bine copiilor atunci când îi răpesc de lângă părinți. Nu e doar cazul familiei Bodnariu, ci a multor alte familii, nu neapărat de români. Aceste monstruozități se justifică printr-un pretext halucinant: bunăstarea și salvarea copilului. Reclam abuzul de putere de care dau dovadă instituțiile norvegiene și lașitatea lor crasă.

PROCLAM adevărul lui Dumnezeu despre familie conținut în Sfânta Scriptură. Cred că părinții nu sunt doar entități biologice care trebuie să procreeze, ci dascăli ai viitoarei generații. Mandatați de Domnul Dumnezeu, ei trebuie să fie mereu la datorie. Orice violare a statutului lor trebuie amendat pe toate căile posibile. Într-o Europă tot mai arogantă și atee, afirm că principiile și absoluturile sunt imuabile. Pentru că derivă din natura lui Dumnezeu, ele nu pot fi schimbate prin legi bizare și interese meschine.

VĂ AȘTEPT LA PROTEST! NU STAȚI ACASĂ!

comentarii

Dă-i un răspuns lui gmocan Anulează răspunsul

  • Pai bine si adica ce transmitem noi Romani Norvegie? „Noervegia, nu e bine ce faci! Invata de la noi. Noi en batem copiii pe strada si niemni nu zice nimic.” Sau ce? Putem noi da lectii de democratie Norvegiei? Sau cerem sa faca ce zicem noi, noi care nu stim prea multe numa de la familie pe Facebook?
    Nu stiu ce sa cred.

    • Prin faptul că dezavuăm exagerările Barnevernet-ului nu înseamnă că suntem de acord cu cei care-și maltratează copiii. Să fim totuși echilibrați!

De Ghiță Mocan

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.