Asistăm, de câteva zile, la un spectacol de ipocrizie. Înalți demnitari se întrec în urări de sănătate pe care le transmit Regelui Mihai I. De la stânga la dreapta eșicherului politic, unul mai patetic decât altul. Prin interviuri sau pe paginile de socializare, aleșii poporului „se roagă” pentru sănătatea Majestății Sale. Dintre toți însă, prezența cea mai insolită mi se pare cea a lui Ion Iliescu. Pare că-și joacă numărul până la capăt, de la altitudinea celor 86 de ani bătuți pe muchie. Cu o idolență demnă de un neocomunist, Iliescu trece prea ușor pentru propriile fapte. Uită pur și simplu cum, după Revoluție, nu i-a permis regelui să pășească pe pământ românesc și cum, după aceea, a făcut declarații dintre cele mai jenante privitor la subiect.
Dar acum, la ceas de cumpănă, nu se poate abține. Săpânit definitiv de politic, reacționează promt și corect, doar că istoria nu mai poate fi dată înapoi. Nu suntem chiar atât de naivi să mai credem în cuvinte frumoase ce acoperă atitudini josnice. În parlament, câtiva ani în urmă, regele i-a dat o lecție de demnitate (vezi foto), dar cine s-o ia în seamă?! Rugile iliesciene vin atât de târziu și atât de vinovat. Acum când viața regelui este la zenit și când Iliescu nu mai are nicio putere politică, aceste cuvinte sunt ca un ecou distorsionat. Ceva nefiresc și jenant, câtă vreme nu există sentimente sincere care din care să fi izvorât. E spoială fără nicio consistență, o pură demagogie care fac lucrurile și mai greu de suportat. O tăcere ar fi fost mai de bun simț, ca să nu spunem o epistolă de căință. Dar cum recunoașterea propriilor greșeli nu e calitatea multor politicieni, de ce să sperăm în zadar.
În raport cu declarațiile oficiale, cele anonime și populare sunt mult mai naturale. Prefer cuvinte puține, simple și chiar pleonastice, dar sincere și trăite. Gândurile profunde ale multor români sunt mult mai vibrante decât declarațiile plictisite ale celor de la vârf. Iar lucrul acesta va rămâne valabil mereu… mereu.
Aveti grije domnule pastor ca si alti au avut aceiași comportament daca ati amintit pe ILIESCU amintiti si pe Basescu ca la fel a facut/. Macar d-voastra nu fiti partinitor, ca nu e frumos sunte-ti om care vreti sa se spuna macar pamântesc ,ca sunteti integru si tineti cu dreptatea .La Dumnezeu nu se are in vedere fata omului, cred ca stiti asta/?
Da, aveți dreptate. M-am referit strict la momentul cu pricina, deși dezavuez în egală măsură atitudinea lui Băsescu. Nu sunt partinic deloc din punct de vedere politic… nu am sensibilități în această privință.