Tată iubit, mulțumesc pentru darul vieții. Mulțumesc pentru toate crizele, încercările ei, pentru toate durerile și lipsurile, pentru boală și moarte: moartea persoanelor dragi mie și pentru propria-mi moarte. Mulțumesc pentru viața cu Tine și mai adevărată și mai reală pe care o voi avea după moarte. Prin Isus Cristos, Fiul Tău și Mântuitorul meu, îți consacru toate lucrurile, planurile, visele împlinite și neîmplinite ale vieții mele și abandonez în mâinile Tale orice neîmplinire și orice deznădejde pe care o simt. Te rog pe Tine, Duhule Sfinte, să-mi arăți ce mai pot face, ce este ceea ce Tu vrei să termin. Mă hotărăsc să mă îndrept cu inima plină de pace către următoarea clipă a vieții mele, fără să-i regret pierderea, ci bucurându-mă de împlinirea pe care Tu vrei să o aducă în viața mea. Învață-mă, Duhule Sfinte, să o privesc astfel prin ochii Tăi, și să o trăiesc împreună cu Isus, pentru Tatăl nostru. Iar în ultima clipă a vieții mele să pot rosti prin Tine: „Tată, în mâinile Tale încredințez sufletul meu”. Amin!
(Iuliana de Norwich)