Rugăciune (47)

R

Doamne, primește inima mea. Este adesea atât de îndepărtată de Tine. Este precum un pământ însetat, arid, pierdută în miile de lucruri mărunte ce umplu viața mea de zi cu zi. Doamne, numai Tu poți să-mi îndrepți inima spre Tine, cel ce ești centrul tuturor inimilor, Domnul tuturor sufletelor. Doar tu poți dărui spiritul rugăciunii, doar harul Tău îmi poate da puterea de a te găsi pe Tine în multitudinea de lucruri, în toată risipirea cotidiană, Tu cel ce singur îmi ești necesar, doar în Tine inima mea își poate găsi liniștea.

(Karl Rahner)

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.