Aflu cu o oarecare surprindere despre declarația scriitorului Amos Oz. Fără îndoială cel mai bine cotat romancier israelian al momentului, o figură carismatică a culturii mondiale, Amos Oz declară că atunci când se gândesște la România îi vine în minte un singur lucru: istoria zbuciumată a evreilor. În concepția ilustră a domniei sale a rămas grefat holocaustul românesc, tratamentul pe care diferite regimuri politice l-au aplicat evreilor din România. Se pare că aproape nimic altceva nu e demn de reținut, și în bună măsură are dreptate.
La Muzeul Holocaustului din Israel, a treia țară care a exterminat evrei este România. Am înțeles că acest fapt este reprezentat printr-o placă de marmură pe care aș numi-o placa rușinii. La finele acestei săptămâni Amos Oz va primi titlul Doctor Honoris Causa din partea Universității București, ocazie cu care sperăm să remarce și alte lucruri legate de România. Nimeni nu neagă acel derapaj istoric de care ar trebui să ne căim sincer, dar nici nu poți privi cultura unei țări doar printr-o singură lentilă. Orice viziune reducționistă este păguboasă din capul locului. După cum spune scriitorul israelian, prea puțini autori români sunt traduși în străinătate, dar faptul acesta nu spune tot despre literatura autohtonă. Nu poți măsura valoarea celuilalt exclusiv prin cumpăna proprie (el este tradus în 41 de limbi).
Ce să spun… N-am fost prea încântat să citesc declarațiile lui Oz. Ele pregătesc oarecum vizita iminentă ce-o va face în România. Nădăjduiesc să se intersecteze în acest răstimp cu oameni care să-i întregească într-o oarecare măsură imaginea asupra noastră. A trece de subiectivismul etnic (fie el și evreiesc) mi se pare un pas necesar și inteligent. Sperăm ca și Amos Oz să-l facă!
Este una din preocuparile mele din ultimul timp, Romania interbelica si Romania fascista. Gasesc, cel putin bizar, sentimentul antisemit impartasit de generatia pastorita de Nae Ionescu. Oameni ca Petre Tutea sau Emil Cioran nutresc puternice sentimente antievreiesti. Si vad exercitata cu credinciosie aceasta adversitate necrutand nici macar oameni ca Mihail Sebastian, colegul lor, om ce s-a identificat cu Romania cel putin la fel ca ceilalti din generatia lui. Ma sperie gandul ca intelectuali de talia lor pot avea priviri asa obtuze, dar mai ales pozitia lui Petre Tutea ma dezamageste.
P.S. Nu sunt nici pro-evrei dar nici antisemit.
Mă bucur să avem preocupări comune. Ultima carte scrisă de Lucian Boia cred că ți-ar fi de mare folos în caz că n-ai descoperit-o încă. Mă refer la CAPCANELE ISTORIEI, o carte despre elita românească din interbelic.