Realitatea Învierii lui Hristos

R

Nu-i stă în putință și niciodată nu-i va sta ființei care se numește om să învingă moartea. Însă, cea ce este cu neputință pentru om, s-a arătat a fi cu putință la Dumnezeu-Omul. Da, Dumnezeu-Omul a învins moartea. Prin ce anume? Prin Învierea și prin biruința Sa a dezlegat blestemata problemă a morții; nu a rezolvat-o teoretic, abstract a priori (înainte de evenimentul Învierii), ci prin datum-ul, prin faptul istoric al Învierii Sale din morți. Da, printr-un fapt istoric, pentru că nu există eveniment, nu numai în Evanghelie, care să nu fie mărturisit atât de clar, de convingător, de lipsit de îndoială, precum Învierea lui Hristos. Negreșit, Creștinismul este, în toată realitatea istorică a puterii și a atotputerniciei sale, întemeiat pe faptul Învierii lui Hristos, aceasta însemnând că este întemeiat pe Ipostasul veșnic viu al Dumnezeu-Omului Hristos. Întreaga istorie de multe secole și neîntrerupt făcătoare de minuni a Creștinismului mărturisește acest lucru. Căci dacă există vreun eveniment în care și-ar putea avea originea toate evenimentele din viața Domnului Hristos și a Apostolilor, și, în general, a Creștinismului dintotdeauna, atunci aceasta este Învierea lui Hristos. De asemenea, dacă există un adevăr din care provin toate adevărurile creștine, atunci acesta este Învierea lui Hristos. Și, mai mult, dacă există vreo realitate din care provin toate realitățile nou-testamentare, atunci această realitate este Învierea lui Hristos. Și, în cele din urmă, dacă există vreo minune evanghelică din care provin toate minunile nou-testamentare, atunci această minune este Învierea lui Hristos. Pentru că nu numai în lumina lui Hristos devine întru totul clară și persoana lui Hristos și lucrarea Sa. Doar întru Învierea lui Hristos dobândesc deplina lor semnificație toate minunile lui Hristos, toate adevărurile, toate cuvintele Lui, toate faptele evanghelice. Pentru că adevărurile Dumnezeu-Omului sunt nemincinoase numai prin autenticitatea Învierii Sale, și minunile Lui sunt neîndoielnice numai prin realitatea Învierii Sale. 

(Fragment din Abisurile gândirii și simțirii umane: studii teologice, de Iustin Popovici, Sophia / Metafraze, București, 20130

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.