Nu țintiți spre succes, căci cu cât mai mult îl doriți și cu cât faceți din el un scop, cu atât mai mult îl veți rata. Căci succesul, asemenea fericirii, nu poate fi urmărit; el trebuie să urmeze, și chiar numai așa se și întâmplă, ca un efect secundar neintenționat, din acea dedicare a omului față de o cauză mai mare decât el însuși, sau ca un produs secundar al dăruirii de sine către o altă persoană. Fericirea trebuie să vină de la sine – și faptul acesta este valabil și pentru succes: trebuie să îl lași să se producă tocmai nepurtându-i de grijă. Vreau să ascultați ce anume vă poruncește conștiința să faceți și să duceți la bun sfârșit lucrul acela, pe cât de bine vă stă în putință. Atunci veți apuca ziua când veți vedea că, pe termen lung – repet: pe termen lung! -, succesul vă va urma tocmai pentru că ați uitat să vă gândiți la el.
Îndemnul îi aparține lui Viktor E. Frankl (1905-1997), neurolog și psihiatru austriac, supraviețuitor al holocaustului. Obișnuia să-l ofere tinerilor din vremea sa, încercând să-i ajute în viață. A fost fondatorul logoterapiei, adică a vindecării sufleteului și a minții prin intermediul cuvintelor.
Celebra sa carte – Omul în căutarea sensului vieții – avea să vadă lumina tiparului, sub anonimat, în anul 1945, imediat după ce a scăpat din lagăr. Până la sfârșitul vieții a încercat să priceapă răul uman și să-i găsescă leacul. A condus o întreagă școală de psihoterapie, a călătorit mult și nu a ezitat niciodată în a-și ajuta semenii. Sentințele lui, dar și sfaturile, au o valoare perenă… așa cum citatul de mai sus o dovedește.