Ne adunăm sau ne risipim pe noi înșine?

N

Datorită puterii lui Hristos, și oamenii pot păși pe calea lucrării Lui de unificare. Omul credincios se unifică mai întâi pe sine însuși, depășind dezbinarea dintre suflet și trup și dintre diversele sale tendințe. Aceasta se realizează prin întărirea spiritului, care echivalează cu o eliberare a trupului și a spiritului de patimile care slăbesc pe om și-l dezbină în sine însuși și în raporturile lui cu semenii și cu Dumnezeu. Omul dobândește astfel unitatea sau simplitatea lui în Dumnezeu și învinge forța descompunerii, a coruptibilității. Există însă și oameni care parcurg drumul invers, spre o tot mai mare sfâșiere lăuntrică, spre o despărțire de Dumnezeu și de semenii lor. Orgoliul, lăcomia, mânia, pofta nemăsurată sunt factorii acestor despărțiri și sfâșieri în firea umană, dar și cauza sfâșierilor din cultura umană. Din momentul înc are cultura se rupe din legătura ei interioară cu Dumnezeu, își pierde unitatea și se transformă într-o avalanșă pluralistă de idei, teorii sau ideologii care provoacă confuzia și dezorientarea omului secularizat.

(Din Iisus Hristos Pantocrator, de Dumitru Popescu, EIBMBOR, București, 2005, pp. 103-104)

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.