Nu se vede în Evanghelii nicio tendință de construire a unui chip al lui Hristos cu ajutorul fanteziei. Viața, cuvintele, faptele lui Iisus sunt redate cu mijloacele cele mai simple cu putință, fără nicio țâșnire de entuziasm voit. Există apoi o uimitoare consonanță de fond în descrierea chipului lui Iisus din Evanghelii, deși în unele detalii și mijloace de exprimare autorii lor manifestă destulă libertate. În aceasta, autorii Evangheliilor se dovedesc stăpâniți de realitatea „precisă”, obiectivă a ceea ce descriu, nu stăpâni ai ei. Însuși acest fapt îi oprește de la orice tentativă de a schimba prin fantezie chipul lui Hristos dat lor de realitate. Apoi nicio fantezie n-ar fi fost în stare să construiască un chip atât de unitar, în același timp atât de neobișnuit și totuși atât de uman al lui Hristos.
(Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 2,
de Dumitru Stăniloae, București, 2003, p. 25 și urm.)