Categoria

Video

V

Două nestemate…

În mai puțin de două minute, Ioan Gyuri Pascu ne explică despre (cel puțin) două nestemate ale creștinismului. Vă voi lăsa plăcerea de a le descoperi singuri vizionând iutubul. Concluzia este în cheie evanghelică: suntem invitați la o relație personală cu Isus. Știind că e vorba de un artist de talia lui Gyuri Pascu nu poți să nu te minunezi și să-ți pui anumite întrebări. S-a produs ceva...

În dezbatere: RECLAMELE

Un prieten mi-a sugerat iutubul cu pricina. După cum (trebuie să) vedeți, e vorba de o reclamă la ciocolată de cozonac sau cozonac de ciocolată. Nu intrăm în detalii despre produs, ci doar privim spre felul în care este concepută respectiva reclamă. Există câteva elemente ce merită comentate. După cum vom vedea, presiunea comercială a timpurilor noastre depășește imaginabilul curent. Omul de rând...

Pleșu despre parabole (și nu numai)

Din nou Andrei Pleșu și din nou (cam) același subiect: Pildele Mântuitorului. Intervievat într-o ambianță relaxată, încercând să fie explicit pentru telespectator, autorul Cărții Anului 2012 ne cucerește. Intervențile sale bine temperate și, în același timp, realiste, ne provoacă la un pas mai departe în înțelegerea realității. Această viziune concertată asupra existenței (divină și umană) mi se...

La început de an, la început de drum…

Metafora drumului sau mai degrabă a parcursului corespunde poate cel mai bine cu zilele acestea. Cu trenul sau pe jos, drumul vieții ni se deschide înainte invitându-ne să-l parcurgem. Este un fel de plonjare în necunoscut, dar o plonjare cu care suntem datori. Cam aceeași idee ne-o trasmite și melodia compusă și interpretată de Zoia Alecu. Intitulată Încă un tren, piesa vorbește despre drumul...

Gheorghiu-Dej de Anul Nou

Știați de o asemenea înregistrare?! Eu nu. Am descoperit-o întâmplător și mi s-a părut interesantă. O restituire istorică, aș spune, o mică fereastră spre întunecata perioadă comunistă. Suntem în zorii anului 1965, iar protagonistul este Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul carismatic al Partidului Comunist. Biografia acestui om este deopotrivă interesantă și macabră. Spre deosebire de alți corifei ai...

„A mai trecut un an…”

E vremea bilanțului. 2012 iese încet din istorie pentru a face loc altuia ce așteaptă în prag: 2013. Nu știm ce ne aduce Anul cel Nou, dar știm ce ne-a adus Anul cel Vechi. Față în față cu noi înșine, în cel mai greu examen existențial, ne putem pune întrebări esențiale. Putem pune pe cântar verticala vieții (relația cu Dumnezeu), dar și orizontala ei (relația cu semenii). Axele propriei...

Sonorități medievale

Crăciunul nu s-a terminat! Ca într-un ecou binevenit, colindele încă se aud prin spații publice, emisiuni de profil se transmit în reluare în audio-vizual. Ne înscriem și noi în această fericită inerție, oferind o celebrare muzicală ilustră: Nesciens mater. Este una dintre lucrările compozitorului francez Jean Mouton, unul dintre cei mai mari muzicieni ai Renașterii. Preocupat de valoarea...

„Colindătorii au sosit…”

V-aș colinda personal. Sincer mi-ar face mare plăcere. Am fost alături – măcar virtual – un an întreg, iar acum ar merita o întâlnire face-to-face. Dar, cum nu e posibil, mă limitez la a vă trimite un iutub. Viața noastră începe să fie tot mai jalonată de youtube-uri, așa că merg și cu prilejuri festive. Melodia În seara de ajun este interpretată faici de Trio Royal & Mihaela...

„În suflete speranța crește”

Iată un colind ce și-a trăit cu brio destinul. Creștini, Crăciunul a sosit, în interpretarea grupului Milenium. Ușor melancolic, acest colind are cam tot ce-i trebuie. Vocile, ușor firave, transmit o stare de melancolie și liniște. O curgere melodică bine controlată face melodia „ascultabilă”. Textul este o invitație, aș spune. Este o aducere aminte că sărbătoarea stă să înceapă, iar inimile...

Aleșii poporului: acomodarea

Desigur, e mult spus ai poporului. Doar o parte din popor a pus ștampila pentru ca acești oameni să ajungă în Parlament. Dar, pentru ei, toate aceste lucruri sunt detalii insignifiante. Important este că, încet-încet, se înscăunează pe acolo. Unii eu cheltuit averi pentru a obține acest loc, alții au făcut compromisuri de tot felul. Unii erau deja în clenciurile justiției și nu le strica...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.