Misiunea mondială: varianta Dana Robert

M

O doamnă teolog este ceva destul de exotic în mediul românesc. Patriarhatul teologic – pentru a-i găsi totuși o denumire – este bine înfipt pe plaiuri mioritice. Și totuși, cred sunt câteva nume ale teologiei feminine (nu am spus feministe, pentru că acolo avem de-a face cu o ideologie) care merită atenția noastră.

Dr. Dana L. Robert este profesor universitar la Boston University. Autoare a unor lucrări cu un vădit caracter științific, D.L. Robert este preocupată de misiune și creștinism global. Conduce chiar un centru de cercetare în acest domeniu unde studenți din toată lumea se instruiesc în fiecare an. Conferința Mondială de la Edinburgh i-a oferit doamnei teolog un prilej nimerit de a-și prezenta viziunea.

Ea spunea printre altele:

Nu trebuie să permitem dificultăților teologice, socio-culturale, politice sau discrepanțelor religioase să ne distragă de la răspândirea dragostea lui Dumnezeu și mântuirea prin Isus Hristos. Misiunea contemporană are nevoie de o ancorare în revelația lui Dumnezeu. Ar trebui să privim toate triburile și națiunile prin ochii Lui. O biserică întreagă (completă), care poartă o evanghelie întreagă (completă) și care se duce la lumea întreagă.

De-a lungul prelegerii, Dana Robert a făcut dese referiri la pionierii misiologiei moderne precum episcoul V.S. Azariah, pastorul chinez Cheng Jingyi și mult îndrăgitul John R. Mott. Este greu să înțelegi doctrina despre misiune fără scrierile și munca acestor oameni. D-na Robert reușește să reînvie spiritul conferinței din 1910. Ea consideră că o repoziționare corectă a doctrinei misiologice ar fi singura soluție viabilă. Pierderea în detalii, orgoliile confesioinale și dogmatismul rece nu fac altceva decât să distorsioineze împlinirea Marii Trimiteri.

În opinia cercetătoarei șansele există. O doctrină bine articulată și fără stridențe confesionale ar fi temelia. Un ingredient obligatoriu ar fi entuziasmul bine dozat. Emoționalismul ieftin ar trebui evitat, ca și raționalismul excesiv. Avem nevoie de mult discernământ și echilibru. În aceste condiții putem aștepta rezultate.

Nu am idee cum aceste gânduri frumoase ale Conferinței de la Edinburgh vor fi receptate de misionari și misiologi. De spus s-a spus frumos, mai rămâne aplicația practică. Nădăjduiesc într-o bună aplicare a celor expuse acolo. Fie mână bună a Domnului peste noi, dar în același timp fie și cele mai bune intenții în inimile noastre.

comentarii

  • Femeia să înveţe în tăcere, cu toată supunerea.
    Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere.

  • Interesant comentariu și încurajarea ce-i urmează.
    Doar o singură precizare. Contextul în care a vorbit Dr. Dana Robert nu este unul liturgic, în vrme ce Pavel tocmai la acest context se referă. Și încă ceva. O exegeză atentă a pasajului menționat ar aduce mai multă lumină decât un simplu schimb de replici.
    (Ca să nu fiu înțeles greșit: cred și respect preceptul biblic paulin, mai cu seamă în contextul mișcării feministe de după anii 60. Cred că norma este cea menționată)
    Alese gânduri pentru amândoi!

  • De acord cu gmocan! Mai putin in interpretarea raspunsului meu, care nu e o incurajare a afirmatiilor lui yvone, ci o apreciere a frumusetii numelui ei…

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.