Melancolii despre casă, carte și capricii

M
  • Lucrul cel mai emoționant pentru un tată e să-și vadă copiii făcând mereu echipă.

  • Oamenii nu se împart în buni și răi, meridionali și septentrionali, inteligenți și proști, sau miile de alte distincții pe care le inventăm pentru a ne anima existența. Ci ei se împart în „cei care îndoaie foile unei cărți” și în „cei care nu îndoaie foile unei cărți”. Primii sunt fericiți. Ceilalți pot să devină.

  • Cel mai frumos lucru dintr-o călătorie e întoarcerea acasă. Deschizi ușa și simți acel miros amestecat de mobilă, cărți și persoane pe care le iubești, e o mireasmă unică.

  • Viața nu e altceva decât o colecție de ultime dăți. Fiecare dintre noi a și trăit mii de ultime dăți fără să știe. În majoritatea cazurilor, de altfel, nici nu-ți imaginezi că le trăiești pentru ultima dată. De fapt, tot farmecul jocului este chiar acest lucru. Dacă însă știi foarte bine care sunt ultimele dăți, regulile se schimbă pe neașteptate. Totul capătă o greutate și o importanță diferită. Chiar și gestul de a bea un suc se încarcă de o notă poetică și melancolică.

(Fragmente din 100 de zile de fericire, de Fausto Brizzi, Editura Trei, București)

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.