Dar eu spun că și astăzi Domnul plouă mană din cer. Căci cerești sunt aceste spuse care ni s-au citit, și de la Dumnezeu au coborât cuvintele care ne-au fost citite cu voce tare, și de aceea noi suntem cei care am primit o astfel de mană: nouă mereu ni se dă mană din cer. Acei nefericiți se tânguiesc, suspină și se consideră nenorociți fiindcă nu sunt vrednici să primească mană, așa cum au primit-o părinții lor. [Cf. In. 6,13] Căci ei nu mănâncă niciodată mană: ei nu o pot mânca fiindcă este „fină ca sămânța de coriandru și albă ca neaua”. [Cf. Ex. 16,14.31] Căci ei nu percep în cuvântul lui Dumnezeu nimic fin, nimic subtil, nimic duhovnicesc, ci totul este gros și îngroșat: Căci inima acelui popor s-a îngroșat. [Is. 6,10]. (…)
Așadar, dacă tu vrei să mănânci mană, adică dacă dorești să primești cuvântul lui Dumnezeu, să știi că el este fin și foarte subtil, ca sămânța de coriandru. Căci are în el și ceva din legume, prin care îi poate hrăni și restabili pe cei neputincioși. Are și ceva riguros, rece: de aceea este ca neaua. Are însă foarte multă strălucire și dulceață: ce este mai strălucit, mai luminat decât învățătura divină? Ce este mai dulce, mai suav decât spusele Domnului, care întrec mierea și fagurele? [Cf. Ps. 18,11].
Excerpt From: Origen. “Omilii si adnotari la Exod. Editie bilingva.” iBooks.