Nu există biografie mai răstălmăcită ca cea a lui Isus. Din primul secol și până în prezent, în moduri și intensități diferite, persoana și activitatea lui Hristos a fost atinsă de tot felul de răutăți. Unele inocente, clădite pe o pură necunoaștere, altele vinovate, forjate în culisele ereziei milenare. Isus devine astfel (și va rămâne așa) personajul cel mai controversat al tuturor timpurilor, figura spre care privesc toți, din toate direcțiile, și asupra căreia se proiectează cele mai diferite rezoluții.
În cartea sa Calomnierea lui Isus (Oradea: Societatea Biblică din România, 2012), Erwin Lutzer identifică șase minciuni pe care le spune lumea despre Omul care a afirmat că este Dumnezeu. Pastor principal al Bisericii Moody din Chicago, autor de succes și conferențiar îndrăgit, Lutzer este cunoscut publicului evanghelic din România. Scrierile sale sunt deopotrivă incitante și bine documentate, purtând în ele o permanentă bucurie. Indiferent de subiectul abordat, simți că autorul îți e aproape, precum un frate mai mare candid și priceput.
Lucrarea pe care-o prezentăm aici se înscrie și ea pe aceeași linie. Cele șase minciuni rescriu, într-un fel, principalele erezii cristologice care au bântuit istoria creștinismului. Să le enumerăm: (1) A fost găsit mormântul familiei lui Isus; (2) Isus nu a fost răstignit; (3) Iuda I-a făcut o favoare lui Isus; (4) Isus a fost doar un om; (5) Isus a avut un secret întunecat; (6) Isus este doar una dintre căi.
Avem aici o paletă hermeneutică largă, cu implicații dogmatice extrem de interesante. De la găselnițe naive (precum pretinsul mormânt) și până la ecumenismul derapat al ultimilor ani (Isus e una dintre căi), parcurgem toate treptele decăderii. Pe măsură ce omul se civilizează și se simte tot mai stăpân pe el însuși și pe univers, relația lui cu Hristos devine tot mai problematică. A fost mereu gata să creadă o fantezie, decât să sondeze cu onestitate validitatea unui adevăr textual. Canonicitatea cărților Noului Testament a fost străpunsă cu săgețile incandescente ale scepticismului. Ezoterismul a părut întotdeauna mai atrăgător decât stabilitatea conferită de Biserica lui Hristos, singura instituție divino-umană în care visul lui Dumnezeu pentru oameni devine realitate.
În fața unor asemenea provocări, fiecare creștin trebuie să fie un mic apologet. Iar un apologet are nevoie de convingeri puternice pe de o parte și de argumente solide pe de alta. Numai o astfel de înarmare ne dă sorți de izbândă, nu clișeele care circulă printre noi sau impresiile romantice pe care uni încă se mai bazează. Or, această carte furnizează un asemenea material. Într-un stil accesibil, autorul demontează rând pe rând izvodirile minții și cutezanța adversarilor. Falsul este identificat cu precizie, iar adevărul este restaurat cu eleganță și onestitate. Cititnd-o ai dulcea stare de siguranță la care toți râvnim, mai ales într-o lume care ne agasează în fel și chip. Ți se repetă lucruri pe care le știai, dar ți se aduc și elemente noi. Arheologia și istoria sunt puse la lucru alături de textul biblic, iar măiestria cu care acestea sunt combinate uimește până la detaliu.
Recomand această carte mai ales celor noi în credință, dar și tinerilor crescuți de mici cu predici și cântări. Însă, pe de altă parte, o recomand drept material avizat și predicatorilor noștri. Adesea avem nevoie de împrospătare, de o înțelegere nouă a unor adevăruri milenare. Aceată carte este un alt mod de-a te apropia de Isus, de a-L înțelege și de a-I apăra imaginea. Dacă El este Adevărul și dacă noi suntem chemați să trăim în adevăr, atunci proclamarea lui nu este decât urmarea firească a acestui fapt. Să o facem în fața calomniatorilor, oricare ar fi aceștia!