Toți suntem cu ochii pe Japonia azi. Cel mai mare cutremur din istoria acestei țări ne țintuiește în fața buletinelor de știri. Suntem șocați cu câtă furie a lovit și cât de fragili suntem în fața cataclismului. Am văzut ca și dvs. case și mașini purtate de valurile înfuriate; am văzut oameni disperați strigând și agitând eșarfe…
Din nou un paisaj trist pe harta zbuciumată a lumii. La ora 16.40 un tren de pasageri cu un număr necunoscut de pasageri este dat dispărut după ce a fost surprins de tsunami. La 19:10, 88.000 de persoane sunt date dispărute potrivit agenției Kyodo. În mai puțin de o oră, la 18:00, un baraj din regiunea Fukushima – unde se afla centrala nucleară – s-a spart, alertându-se un posibil dezastru nuclear. La 19:25 un al doilea tren este dat dispărut, după trecerea apelor prin nord-estul țării. În fine, ora 20:40 este timpul primului bilanț al dramei: cel puțin 351 de morți și 547 de dispăruți. Dar de atunci orele se scurg una după alta… iar prezumțiile sunt tot mai îngrijorătoare.
Ce am putea spune?! Avem un Dumnezeu suveran chiar dacă uneori este greu să-L înțelegem. Trăim vremuri din urmă și nu peste mult timp pământul cu tot ce este pe el va arde. Există totuși o speranță: un cer nou și un pământ nou. Să privim spre acestea cu speranță și cu dorința de a-I fi plăcuți lui Dumnezeu.