Conștient sau nu, Editura Scriptum (Oradea) ne-a oferit în ultimii ani o serie de cărți ce vorbesc despre iubire. Probabil n-a fost un plan bine ticluit, însă ceea ce-a ieșit mi se pare lăudabil. Este ca atunci când nu faci decât să faci, iar efectele te surprind de-a dreptul. Editorii de cărți sunt adesea uimiți privind în urmă și văzând cum subiectele „se leagă”, observând cum anumiți autori își „fac loc” prin puzderia de cărți ce se aruncă peste țară.
Cam la fel stau lucrurile și în ceea ce privește subiectul nostru. Scriitorii evanghelici s-au simțit dintotdeauna datori să scrie despre iubire. Pornind de la textele biblice, trecând apoi conceptele prin ciurul aspru al vieții, aceștia ne-au oferit uneori adevărate spectacole de frumusețe și zidire spirituală. Pasionații de lectură știu bine ce spun. Atunci când profunzimea unui text scris într-o altă limbă întâlnește acribia și sensibilitatea unui traducător bun, ceea ce rezultă nu poate fi decât o reală încântare. Acest lucru s-a întâmplat cel puțin cu trei dintre cărțile pe care editura Scriptum le-a publicat în ultimii ani.
Aleg să deschid lista cu Dragoste nebună, o carte semnată de Francis Chan și publicată în anul 2011. Cuvântul-înainte îi aparține lui Chris Tomlin, unul dintre cei mai îndrăgiți artiști creștini contemporani. După cum reiese din titlu, lucrarea își propune o miză uriașă: iubirea de Dumnezeu. Este ceea ce autorul numește: copleșit de un Dumnezeu imuabil, adică ancorarea sufletului nostru în realiatea ultimă a Celui Preaînalt. Concret, avem aici un tur de forță prin câteva texte noutestamentale ce vorbesc despre dăruirea creștinului, despre devoțiunea lui față lui Dumnezeu. Suntem chemați într-un mod plăcut, dar ferm, să ne trăim pasiunea pentru Mântuitorul la cote maxime. Să nu ne permitem nicio împărțire a inimii, nicio tergiversare, nicio lâncezeală. Tot ce ne împiedică în acest deziderat ar trebui să dăm la o parte plini de convingere și entuzism, fără a ne gândi la pierderile inerente. Așa cum citim la un moment dat, noi trebuie să ajungem până la obsesie în raport cu Dumnezeu, dar o obsesie binefăcătoare, înțeleasă cu necesitate în cheie mistică. Privind la pasaje din Scriptură, lecturând biografii celebre și descifrând corect năzuința inimii, dragostea noastră trebuie să crească în intensitate și în calitate. Într-o lume apatică și debusolată, iubirea noastră de Dumnezeu ar trebui să se vadă în fiecare detaliu. Dintotdeauna marii oameni ai credinței au fost mistuiți de pasiune pentru El. De ce am fi noi altfel?
Cum arată dragostea, scrisă de Josh McDowell și Paul Lewis, a fost publicată în anul 2015. Prin exemple, analize și principii, autorii încearcă să ne convingă de reducționismul contemporan în ceea ce privește iubirea. De cele mai multe ori totul se reduce la sexualitate, care este obținută cu orice preț și în orice condiții. De asemenea, un sentimentalism gol, stimulat prin filme de slabă calitate, pervertesc adevăratul înțeles al iubirii. Ea este transformată într-o pură și fluctuantă emoție, ceva pasager care vine și pleacă, iar libertinajul pare singura versiune satisfăcătoare. Din perspectiva lui Dumnezeu și a bunului simț, lucrurile nu stau deloc așa. Pentru a fi și mai convingători, autorii au ales să pună fiecare capitol sub semnul unei interogații. Bunăoară, toutul începe cu întrebarea: Ce fel de dragoste îți dorești?, pentru a reflecta apoi la alta: Ce s-a întâmplat cu libertatea sexuală? În caz că subiectul te prinde, vei putea continua analiza întrebându-te: Cine a inventat sexualitatea? Apoi, ca un fel de miez al cărții, ni se livrează interogația de fond: Cum este dragostea adevărată? În partea finală, cu delicatețe, suntem chemați să reparăm concepțiile și practicile greșite. Această ultimă trăsătură de condei face volumul deopotrivă terapeutic și încântător.
Puși în fața unor decizii dificile, oricare dintre noi am trăit sentimentul acut al nesiguranței. Ce faci când nu știi ce să faci? La această întrebare își propun să răspundă Josh McDowell și Norman Geisler, doi scriitori învederați. Pusă sub titlul Dragostea are întotdeauna dreptate (Scriptum, 2015), lucrarea este o analiză conceptuală a abolutului moral unic. Dilemele etice, situațiile limită și deciziile greu de luat sunt privite din perspectiva calmă a Scripturii și abordate cât se poate de realist. La ce ne-ar folosi fuga de realitate sau dramatizarea situației? Nu ni se cere decât să transformăm fiecare alegere într-un produs al iubirii. Indiferent că e vorba de partenerul de viață, de familie în general, de prieteni sau cunoscuți, totul trebuie cenzurat de Cuvântul lui Dumnezeu. Nimeni nu se naște știind să iubească, ci doar cu nevoia de a iubi și a fi iubit. Detaliile se învață. O verticală rezolvată va atrage după sine o orizontală satisfăcătoare. Înainte de-a găsi metodele potrivite, ar trebui să găsim atitudinea potrivită. Hrănită din relația noastră cu Hristos, iubirea își dovedește puterea în fiecare detaliu al vieții.
Iată, așadar, nu ai puțin de trei perspective asupra iubirii deopotrivă pe verticală și pe orizontală. În stiluri diferite, autorii reușesc să ne convingă însă de esențial: iubirea este Dumnezeu. Într-o lume relativistă și mereu în căutarea plăcerii, noi suntem chemați la o înțelegere diferită a lucrurilor. În ultimă instanță, tot ce face trebuie să devină o ofrandă adusă iubitorului Dumnezeu. De aceea suntem chemați să ne educăm mereu, să medităm și să împărtășim. Dacă nici iubirea nu merită aceste deziderate, atunci cine sau ce?!