Isus cel neînțeles

Cred că, dacă s-ar face un concurs pe tema cine este cel mai neînțeles om din lume, Isus ar câștiga detașat. Citind capitolele centrale din Marcu, mă surprinde că nimeni nu L-a înțeles cu adevărat și cu siguranță S-a simțit foarte singur. Uneori te simți singur când simți că nimeni nu te înțelege, dar reține că Isus a fost Cel mai neînțeles. Avem aici șase întâmplări și în majoritatea dintre ele observăm lipsa de înțelegere. În majoritatea cazurilor, oamenii au o atitudine greșită față de El, chiar și atunci când este foarte agreat de mulțime. Unul dintre lucrurile de care trebuie să ne debarasăm în viață este imaginea lui Isus pe care probabil ne-am făcut-o la școala duminicală. Eu am avut această imagine în copilărie și cred că acolo mi-am format-o – pentru că nu le poți spune copiilor întregul adevăr despre Isus. Imaginea mea despre Isus era că afost Cineva foarte popular, Cineva iubit de toată lumea, Cineva foarte amabil și oricine Îl întâlnea Îl considera plăcut, așa că oriude mergea, oamenii veneau la El și se împrieteneau cu El imediat. Mă tem că acest lucru e departe de a fi adevărat.După doar trei ani de la începerea lucrării, a venit o zi în care a zis: Lumea M-a urât.

Fragment din lucrarea O incursiune în Evanghelia după Marcu, scrisă de David Pawson și publicată recent de Societatea Biblică din România. Această apariție  vine după o suită de traduceri din Pawson la aceeași editură.

După cum aminteam și în Cuvânt înainte, cartea are patru puncte de rezistență. În primul rând, reușește o contextualizare impecabilă. Biografia lui Isus este așezată confortabil pe cele mai bune date istorico-geografice. În al doilea rând, reușește o structurare extrem de coerentă a materialului scriptural. După cum știm, una dintre pietrele de încercare în explicarea unei cărți biblice este tocmai felul în care o împarți, coerența principalelor teme. În al treilea rând, reușește o aplicație justă și realistă a muncii exegetice. Marile adevăruri nu rămân suspendate în cuvinte ilustre, ci coboară cordial până la cel mai neavizat cititor. În fine, cartea reușește și o punere în antiteză a marilor subiecte. Anumite capitole din Marcu sunt privite într-o manieră antitetică, fapt care simplifică mult informația și o livrează într-o manieră atrăgătoare.

Iată o carte ce merită citită dar trăgând mereu cu ochiul la textul biblic. Forța acestui demers exegetic este tocmai recursul la Cuvântul lui Dumnezeu și fidelitatea față de acesta. Merită să figureze printre cele mai bune comentarii pe Marcu.