Pentru cine studiază Scriptura într-un mod profesional, abundența comentariilor nu este o noutate. Cu cât ai acces la mai multe limbi moderne, cu atât ți se deschide în față un adevărat ocean exegetic. Autori care mai de care mai îndrăzneți se propun pentru a te îndruma. Cele mai dificile texte biblice par a ceda sub greutatea erudiției și suplețea argumentului, deși nu întotdeauna lucrurile devin atât de clare.
Ei bine, în această mare de explicații, o carte inedită se impune. Este vorba de How to Read Genesis („Cum să citim Genesa”), de Tremper Longman III (InterVarsity Press, 2005). Autor de o incontestabilă credibilitate teologică, Longman reușește să surprindă de fiecare dată. Nu-și propune să comenteze textul Genesei, ci să ne introducă în hățișurile lui. Ne face o „hartă”, apoi ne pune „indicatoare” prețioase în drum. Într-un fel, ne ferește de rătăciri hermeneutice sau de haos, ceea ce e mai mult decât necesar.
Iată întrebările la care trebuie să fim în stare să răspundem după ce am lecturat, într-un mod avizat, prima carte a Bibliei:
1. Ce tip de carte este Genesa?
2. Cum povesteau vechii evreii istoria?
3. Este Genesa scrisă în același timp de o singură persoană?
4. Ce putem învăța despre Genesa comparând-o cu literatura antică a Orientului Apropiat?
5. Când a fost scrisă Genesa?
6. Ce vrea să ne spună Genesa despre trecut?
7. Ne ajută cunoașterea antichității Orientului Apropiat să înțelegem mai bine Genesa?
8. Cm Îl descrie Genesa pe Dumnezeu?
9. Cum descrie Genesa relația lui Dumnezeu cu poporul Său?
10. Cum se integrează Genesa în întregul Scripturii?
11. Ce este normativ din punct de vedere teologic pentru azi în cartea Genesei?
12. Care este relația mea în planul răscumpărării și al istoriografiei cu evenimentele Genesei?
13. Ce pot să învăț din Genesa despre cum să gândesc și să acționez pe placul lui Dumnezeu?
14. Cum pot să mă abțin în a-mi impune propriile interpretări asupra Genesei?