Acest Cuvânt, care s-a făcut trup ca să poată fi atins cu mâinile, începe să devină trup în sânul Fecioarei Maria. (…)
Hristos așadar este Cuvântul vieții. Dar cum de s-a arătat această viață? Căci ea exista de la început, însă nu le fusese arătat oamenilor; în schimb fusese arătată îngerilor, care o vedeau și se hrăneau din ea ca din pâinea lor. Ce spune Scriptura? „Omul a mâncat pâinea îngerilor” (Ps. 77.25). Așa că viața însăși s-a arătat în trup, pentru că s-a rânduit spre arătare, ca lucrul care poate fi văzut doar cu inima să poată fi văzut și cu ochii, iar inima să se însănătoșească. Căci cuvântul se vede doar cu ajutorul inimii; trupul însă este văzut și cu ajutorul ochilor trupești. Puteam să vedem trupul, dar nu puteam vedea Cuvântul, de aceea „Cuvântul s-a făcut trup” (Ioan 1.14), ca să-L putem vedea, ca să se însănătoșească în noi simțul cu ajutorul căruia să putem vedea Cuvântul. (…)
Iatacul mirelui a fost pântecele Fecioarei, pentru că în acel pântece feciorelnic s-au unit cei doi, mirele și mireasa, mirele „Cuvântul” și mireasa „trupul”.
(Fragment din tratatul Despre iubirea absolută: comentariu la Prima Epistolă a lui Ioan, de Augustin de Hipona, trad. Roxana Matei)